Careu de stânga. Cluj, lansări de carte și dezbateri în câmpul progresist

Deși din punct de vedere politic stânga românească nu o duce prea bine, din punct de vedere intelectual lucrurile stau cu totul astfel, patru cărți de teorie și publicistică de stânga lansându-se la finalul acestei săptămâni la Cluj. Tematica cărților variază, acoperind atât chestiuni de ordin istoric, cât și publicistică antropologică, teorie și istorie intelectuală și jurnalism sociopolitic. La sfârșitul acestei săptămâni publicul clujean se va putea și întâlni cu autorii: filosoful Alex Cistelecan (De la stânga la stânga. Lecturi critice în câmpul progresist, Tact 2019), jurnalistul Costi Rogozanu (Epoca de Mijloc, Tact 2019), deputatul independent Adrian Dohotaru (Socialiștii. O moștenire 1835-1921, Cartier 2019) și scriitorul Vasile Ernu (Mică trilogie a marginalilor. Izgoniții, Polirom 2019).

Cel care va deschide seria lansărilor va fi Adrian Dohotaru, acesta prezentându-și cartea joi, 12 decembrie, de la ora 18.00 la librăria Book Corner. Întâlnirea moderată de Bianca Roș îi va avea protagoniști, alături de autor, pe sociologul Sorin Gog și pe Adrian Tătăran de la Editura pagini libere. Deputatul clujean își descrie cartea ca o analiză a socialismului din perspectiva strategiilor de modernizare. „Strategia de ruptură este specifică socialismului și comunismului, cea simbiotică, apropiată social-democrației, și cea interstițială, pliabilă anarhismului și socialismului utopic. Strategiile diverse sunt unite de idealul unei societăți egalitare, menite să înlocuiască așa-zisul echilibru instituțional liberal contemporan de checks and balances, care funcționează disproporționat prin piețe în favoarea capitalului, cu susținerea statului. Acele strategii sunt actuale și în secolul al XXI-lea, fie printr-un proiect postcapitalist, în sensul imaginării unei economii planificate participativ, în afara pieței, de jos în sus, fie printr-o economie mixtă, ce presupune o reglementare publică mai strictă a corporațiilor și a puterii lor private, dar și potențarea creării de firme cooperativiste, de bănci finanțate de stat, de bugete participative și de bunuri digitale comune. Latura dezvoltaționistă a socialismului este relevantă mai mult prin dirijarea investițiilor într-o proporție mai mare de către un stat, controlat public, decât prin lăsarea investițiilor majoritar în mâinile „invizibile” ale pieței, lucru cu atât mai necesar în contextul schimbărilor climatice“, a explicat Adrian Dohotaru.

Masă rotundă, bilanț la stânga

Ziua de vineri, 13 decembrie, de la ora 18.00, va continua seria evenimentelor, cu o lansare-dezbatere găzduită de tranzit.ro Cluj, la care alături de autorii Alex Cistelecan și Costi Rogozanu, vor fi prezenți și Veronica Lazăr, Florin Poenaru, Ciprian Șiulea și Dana Domșodi. Tema lansării-dezbatere este chiar situația sociopolitică actuală și transformările de clasă care-i post servi drept explicații. La mai bine de un deceniu de la declanșarea crizei financiare din 2008 și în iminența unei noi crize semnalate de mai toți indicii economici, cei prezenți vor încerca să ofere câte o perspectivă asupra acestei vicioase circularități economico-politice, întrebând și care a fost parcursul social și politic care ne-a lăsat în fața unui nou moment de criză, dar parcă mai dezarmați și demobilizați ca acum zece ani.

În ceea ce privește cărțile acestea diferă în mod substanțial, atât în intenție auctorială, cât și în ceea ce privește construcția volumelor. Conform autorului, volumul de la Stânga la stânga, un adevărat tur de forță prin teoria locală de stânga și aparatul conceptual al filosofiei politice, își propune „să citească și să discute critic câteva dintre cărțile, dezbaterile și contextele relevante ale stângii independente de la noi, confruntându-le cu această exigență tactică leninistă de bun-simț: în ce măsură reușesc ele să articuleze un tablou plauzibil, total sau exhaustiv (chiar dacă sintetic) și obiectiv al contextului nostru istoric imediat (de la regimul comunist la neoliberalismul actual). În ce măsură reușesc cu adevărat să ofere o explicație a realității social-politice – pe care, ulterior, să o putem eventual transmite răbdători maselor și, împreună, în cele din urmă, să ieșim din preistoria capitalismului înspre o societate mai justă. Până să putem îndeplini toate astea, chiar nu cred că stânga intelectuală independentă are altceva mai bun de făcut. Ruptura ei de mase, oricât ar fi de dureroasă și imobilizantă, poate că tocmai aici își are originea: cum să convingem masele când nu prea avem ce le spune? În al doilea rând, deși volumul încearcă o pledoarie (sper coerentă) pentru materialism istoric ca metodă privilegiată de surprindere și cuprindere a realității în structurile și coordonatele ei esențiale, criticile pe care le formulez nu sunt o simplă sancționare a abaterilor de la un presupus marxism obligatoriu“, notează Alex Cistelecan.

Epoca de mijloc a lui Costi Rogozanu pune împreună texte scrise din 2014 încoace, dar și altele inedite, ambiția și reușita jurnalistului fiind chiar aceea de a oferi câteva chei de descifrare a abstractei sociopolitice realității imediate și a problemelor sale. „Cartea asta adună patologia centrului fără să și-o fi propus. Monotonia propagandistică s-a răsfrânt asupra cronicilor aproape zilnice scrise în ultimii cinci-șase ani. Am intrat eu însumi în monotonie stilistică, m-am bălăcit în critica centrismului, am încercat să izolez obsesiile acestui centru care ieșea dezvrăjit din criză, care își găsea noi forme artificiale de subzistență, de întreținere a statutului, care câștiga bătălia ideologică în timp ce își susținea inamicii: mitul antreprenorului s-a prăbușit, clasa de mijloc și-a asumat rolul de bodyguard al diverselor forme de concentrare a puterii, fie că era vreun nucleu politic eficient (Dragnea, Barna, nu mai contează), fie că era o multinațională, o primărie etc “, explică Rogozanu.

Final de trilogie

După Sectanții și Bandiții, Vasile Ernu încheie a sa Trilogie a marginalilor cu Izgoniții. Originar din Republica Moldova și înarmat cu o diplomă de filosofie, în ultimii ani, Ernu s-a remarcat prin stilul său publicistic și prin exoticitatea temelor sale de interes. Tema centrală a Izgoniților este una vetero-testamentară: lupta dintre cei doi gemeni Iacov şi Esau, fiii patriarhului Isaac. După cum ştiţi, Esau, care, conform legii, trebuie să devină moştenitorul, pierde tot în faţa lui Iacov care cu ajutorul mamei îi fură binecuvântarea tatălui, iar cu un blid de mâncare îi „cumpără drepturile” flămândului Esau. Dar chiar dacă tema pare destul de clară, lucrurile se complică prin talentul autorului. „Asta este tema. Povestea este însă cu totul alta. Eroii cărţii repovestesc acest mit fondator al războiului civil printr-o istorie a unei familii de evrei din Chişinău de la începutul secolului XX. Este istoria a doi fraţi: Sara şi Aaron. Viaţa şi aventura lor au loc în Imperiul ţarist între 1903 – primul Pogrom cu rezonanţă globală care are loc la Chişinău – şi 1917 – Revoluţia rusă. Este istoria unui război civil modern, în condiţii total diferite, laice şi radicale. Este istoria frămîntării lor şi istoria soluţiilor lor la aceste nedreptăţi care li se fac. Ce răspuns dau ei când sânt puşi în faţa violenţei şi a „furtului” de drepturi sociale, politice, economice. Avem doi fraţi care dau răspunsuri radical diferite la aceleaşi probleme într-un debut de secol nebun“, explică Vasile Ernu.

Postaţi un comentariu