Calculul bilelor. Clujul votează majoritar împotriva guvernului

 

În orașul de la poalele Feleacului, ca și aiurea, se fac calculele din prezilele votului moțiunii de cenzură. Premierul Dăncilă încearcă să readucă la ordine fiii risipitori ai social-democraților, reușind cel puțin în cazul deputatului clujean Horia Nastra și a senatorului dejean Cornel Itu. De cealaltă parte, USR+, ALDE, liberalii strâng și ei rândurile promițând voturi pentru căderea guvernului.

Întoarcerea fiilor risipitori

Cum moțiune se apropie cu pași repezi, premierul Viorica Dăncială a început demersurile de aducere acasă a tuturor fiilor rătăcitori. Dintre aceștia, și fostul lider al PSD Cluj, Horia Nastra și deputatul Cornel Itu, care au revenit în PSD. „Nu am semnat textul moțiunii și nu o voi vota, la fel și colegul meu, dl. Cornel Itu. Am fost, suntem și vom fi oameni de stânga și nu putem vota această elucubrație liberală!“, a declarat miercuri dimineață pe pagina sa de facebook Horia Nasra.

În schimb, senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila a declarat pentru Transilvania Reporter că întreg grupul parlamentarilor UDMR va vota moțiunea. „Am hotărât să votăm această moțiune indiferent în ce zi ar fi fost supusă la vot. Votăm pentru că suntem nemulțumiți de actuala guvernare și dacă trece moțiunea suntem pregătiți să susținem un guvern ce se va forma în jurul liberalilor. Nu vom intra la guvernare, pentru că următorul guvern nu va avea timp de proiecte mari, dar îl vom susține”. UDMR are în parlamentul României 30 de parlamentari, 21 de deputați și 9 senatori.

Ca și UDMR-ul, și USR-ul este pornit să voteze împotriva guvernului Dăncilă, deputatul USR de Cluj, Emanuel Ungureanu declarând că va vota împotriva guvernului, convins fiind și că aceasta va trece. „Voi vota să plece guvernul Dăncilă numit de PSD și acceptat de către Iohannis. Este absolut normal să eliminăm un guvern care ne îndatorează nepoții, nu construiește spitale noi și face imposibilă întoarcerea în țară a celor peste 4 milioane de români din afara granițelor“, a afirmat deputatul USR, adăugând faptul că în ceea ce-l privește, consideră că această moțiune va trece.

Nici democrat-liberalii nu se lasă mai prejos, senatorul clujean ALDE Marius Nicoară declarând că va vota pentru moțiune. „Voi vota așa cum decide ALDE, adică pentru moțiune, la vedere“, a afirmat senatorul clujean.

În răspăr cu tendința generală, deputatul independent clujean, Adrian Dohotaru invită la reflecție, afirmând că este „înclinat să se abțină la vot“, deoarece în textul moțiunii nu au fost introduse comentariile pe care le-a făcut pe marginea unor teme cu impact social, fiscal și ecologic. „Marea greșeală a celor care se exprimă pro sau contra moțiune e că reduc discuția la atac la persoane și preferințe partinice tribale, fără a se concentra pe ce anume votează, pentru ce valori. Guvernarea Dăncilă a eșuat lamentabil în introducerea unui impozit progresiv pe venituri, capital, proprietăți și moșteniri care să facă România o țară mai echitabilă. Nu putem avea o Românie deopotrivă dezvoltată social și economic fără taxare progresivă. Guvernul PSD-ALDE e eșuat în investiții publice de anvergură în cel mai nepoluant mijloc de transport: mobilitatea feroviară. Raportul între investițiile în transportul rutier față de cel feroviar era în unii ani de 16 la 1. Trebuie să investim ca în Europa Occidentală, mai echilibrat, adică doi la unu, pentru că transportul feroviar răspunde mult mai bine provocărilor climatice decât autostrăzile. Guvernul pretins de stânga nu a modificat, cum a promis sindicatelor, Legea Dialogului Social si Codul Muncii. Strategia bazată pe creștere bazată pe salarii e superficială pentru că a mizat exclusiv pe măririle salariale efectuate de guvern, fără a stimula negocieri colective extinse. România nu poate ieși din subdezvoltarea socială și nu poate stopa hemoragia forței de muncă în absența unei strategii reale bazate pe creșteri salariale în sectorul public și privat prin negocieri colective. Inegalitățile sociale în România au crescut pentru că guvernarea PSD-ALDE nu a avut politici autentice de protecție socială. Ura împotriva săracilor promovată de politicieni trebuie să înceteze pentru a construi un stat social pe bune. Criza climatică e SF pentru guvernare. Avem nevoie de un Green New Deal pentru o tranziție energetică pentru a decarbonifica economia în contextul în care piața, în mod evident, nu se poate autoregla pentru a ne salva de la extincție“, a declarat Adrian Dohotaru.

Habemus moțiune, dar ce este?

În democrațiile parlamentare, moțiunea de cenzură reprezintă un act prin care legislativul retrage mandatul de guvernare a țării acordat executivului. În România, moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor, altfel moțiunea de cenzură nu este luată în discuție și, ca urmare, nici supusă votului.

Din punct de vedere constituțional, în cazul României, un astfel de demers este prevăzut la articolul 113, unde se stipulează că „Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor”. Este important de menționat că odată ce începe discutarea moțiunii, parlamentarii care au semnat-o nu-și mai pot retrage semnăturile.

Moțiunea poate fi votată în diverse moduri, precum chemarea parlamentarilor la tribună unde își exprimă în mod public opțiune, însă în România acest vot este secret, exprimat prin bile.

Dacă moțiunea nu trece, atunci parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune o nouă moțiune de cenzură, prevedere introdusă tocmai pentru a preveni întrebuințarea abuzivă sau pripită a moțiunii de cenzură.

În cazul în care trece moțiunea, adică este votată de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor (în România este nevoie de 233 de voturi), atunci premierul în funcție trebuie să înainteze imediat demisia guvernului către președintele țării, ceea ce înseamnă că imediat după trecerea moțiunii apar o serie de efecte juridice și politice, moțiunea însăși având calitatea unui act juridic. Trecând moțiunea, mandatul de încredere acordat guvernului a expirat, iar executivul este demis. Implicația unei astfel de situații este tocmai faptul că într-un sistem parlamentar, executiv are nevoie de încrederea și sprijinul majorității parlamentare pentru a putea guverna pe toată durata mandatului.

Trecerea unei moțiuni înseamnă pentru statele democratice și declanșarea unei crize guvernamentale, iar tocmai de aceea fiecare stat are și instrumentele constituționale necesare de ieșire din această criză. Dacă șeful statului a acceptat demisia guvernului, atunci încep demersurile pentru formarea unuia nou. Sunt chemate la consultări la Palatul Cotroceni toate partidele, iar în cadrul acestor discuții se fac propunerile de premier. Președintele poate anunța numele premierului propus dacă se stabilește o majoritate, iar în termen de 10 zile acesta trebuie să vină în fața parlamentului, cu un nou Cabinet, pentru a cere la rândul lor votul de încredere.

Răpuși de foc amic

Din punct de vedere istoric, în România, trei guverne au fost demise prin moțiunea de cenzură, dar doar în două cazuri asta a fost rezultatul unui demers semnat de opoziție, adică în 2009, când a căzut guvernul Boc 2 și, în 2012, când a căzut guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Doar în 2017 a căzut guvernul Sorin Grindeanu, cu voturile majorității social-democrate, aceeași majoritate care a și instalat acest guvern.

Postaţi un comentariu