Autostrada Transilvania la zece ani de la inaugurare: 60 km fără o toaletă

La zece ani de la inaugurarea primului tronson funcțional, Autostrada Transilvania nu are încă niciun spațiu de servicii sau măcar o parcare cu toaletă, pe tot traseul de 60 de kilometri din județul Cluj. Asta, deși normativele în domeniu spun că ar trebui să există măcar o parcare cu toaletă la cel mult 15 kilometri, iar la distanțe ceva mai mari, spații de servicii complexe, cu magazine, benzinărie etc. Nici pomeneală, însă, de așa ceva pe traseul clujean al A3, iar CNAIR, responsabilă pentru aceste servicii, nu dă nici un orizont de timp pentru realizarea lor. Astfel, dacă aveți un copil mic în mașină, și vreți să mergeți pe autostradă între Câmpia Turzii și Nădășelu (sau invers), ar fi bine să faceți o pauză înainte, fiindcă pe autostradă nu aveți unde opri.

Cei 60 de km realizați de Bechtel reprezintă, de altfel, porțiunea de autostradă cu cea mai bună realizare tehnică, mai ales în condițiile în care traversează o zonă cu relief denivelat: la zece ani de la turnare, asfaltul de pe Autostrada Transilvania este impecabil. Spre comparație, centura Sibiului, dată în folosință un an mai târziu, e plină de gropi și plombe.

Spațiile de servicii sunt prevăzute în proiect, sunt și instalate indicatoare rutiere spre ele, dar amenajarea lor nu s-a reușit în deceniul scurs de la inaugurare până acum. „Pe tronsonul de autostradă cuprins între localitățile Câmpia Turzii – Nădășelu vor fi construite o parcare de scurtă durată la km 10+850 și un spațiu de servicii tip S3 la km 47+650, lucrări ce urmează să fie contractate de către CNAIR SA”, se arată într-un răspuns transmis de CNAIR la solicitarea Transilvania Reporter.

Potrivit Normativului Tehnic PD 162-2002 utilizat de CNAIR la proiectarea autostrăzilor extraurbane, spațiul de servicii S3 presupune o stație de alimentare cu carburanți, spații comerciale, motel, restaurant și autoservice și trebuie să aibă cel puțin 33.000 de metri pătrați, iar o parcare de scurtă durată are minim 13.000 mp și este „o zonă de odihnă separată fizic de autostradă în care spațiile pentru parcare trebuie să aibă protecție de minim 10 m lățime față de marginea autostrăzii”.

Compania nu a precizat însă niciun orizont de timp pentru amenajarea spațiului de servicii sau a parcării de scurtă durată. „CNAIR S.A. are în pregătire proiecte de amenajare/utilare a spațiilor pentru servicii, conform reglementarilor în vigoare, în scopul asigurării serviciilor necesare participanților la traficul rutier atât pe autostrăzile existente, cât și pe autostrăzile care vor fi deschise traficului rutier”, se mai arată în răspuns.

Va mai dura

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură (API) spun că va mai dura probabil ani, până când situația parcărilor de scurtă durată și a spațiilor de servicii va intra în normal pe autostrăzile din România, cu excepția rutei București-Pitești, unde sunt suficiente.

„Avem un studiu de fezabilitate făcut acum mult-mult timp pentru mai multe spații de servicii, nu doar pe A3, ci și pe alte loturi. Din păcate, nu avem mai nimic concret. Nu s-a făcut o actualizare a documentației respective, ca să se vadă cum se vor atribui, dacă se vor da în concesiune, dacă vor fi operate de CNAIR sau se va alege altă soluție. Nu se știe ce trebuie să se facă, cine, cum, și pe ce bani. Au vrut să facă lucrul acesta, integrat, dar nu s-au mișcat, nici cu documentația, nici cu procedurile ulterioare. Nu există studiile care să fundamenteze sumele care se așteaptă din concesionare, cât costă operarea, mentenanță etc. CNAIR trebuie în primul rând să pregătească această documentație. Iar acesta ar fi doar primul pas, după care ar urma procedura de achiziție publică”, a declarat Ionuț Ciurea, director executiv al API.

Autostrada Transilvania, poveste fără sfârșit

Lucrările la Autostrada Transilvania, încredințate fără licitație companiei americane Bechtel, au fost inaugurate oficial încă în 2004, în timpul campaniei electorale locale. Panglica a fost tăiată de premierul de la vremea respectivă, Adrian Năstase, și de candidatul PSD la Primăria Cluj-Napoca, Ioan Rus. Contractul cu Bechtel a făcut apoi subiectul unui scandal național, legat de cost și metoda de atribuire. Abia în 1 decembrie 2009 a fost gata primul tronson funcțional din A3, acesta fiind inaugurat de premierul de atunci, clujeanul Emil Boc, cel care la alegerile locale din 2004 l-a învins pe Ioan Rus.

Segmentul dat în folosință în 2009 este lung de 42 km, între Turda și Cluj Vest (Gilău). În noiembrie 2010 s-a dat în folosință și porțiunea de la Turda la Câmpia Turzii, lungă de 10 kilometri.

Contractul cu Bechtel a fost reziliat în 2013, iar lucrările au fost scoase din nou la licitație. În acest context, abia în 2018 s-a mai inaugurat o altă porțiune din A3, în județul Cluj, de la Gilău la Nădășelu, lungă de 8,8 kilometri. Astfel, acum sunt funcționali 60 de kilometri din A3 în județul Cluj.

De asemenea, 14 kilometri din aceeași autostradă au fost dați în funcțiune tot anul trecut, în județul Mureș, pe ruta Iernut-Ungheni (lângă Târgu-Mureș). Pe tronsonul din Mureș există o parcare cu toaletă.

Momentan sunt în execuție loturile Târgu-Mureș-Ungheni și Iernut-Câmpia Turzii, precum și o porțiune de cinci kilometri între Biharea și Borș, la granița cu Ungaria. Potrivit estimărilor API, la sfârșitul lui 2020 s-ar putea deschide circulația pe întreaga distanță dintre Târgu-Mureș și Nădășelu, lungă de 110 km.

Potrivit planurilor din 2004, autostrada ar fi urmat să fie gata în 2012 pe toată distanța Borș – Oradea – Cluj – Târgu-Mureș – Brașov.