Ați fost vreodată la Abrud?

Duminică, 30 iulie, ar fi fost o bună ocazie. Așa a gândit probabil si ministrul economiei, Mihai Fifor. Abrudul a sărbătorit Ziua Minerului și-n centrul orașului, în fața sediului Cupru Min s-a dezvelit un monument închinat celor care au contribuit la construirea companiei. Serbările și dansul au urmat unei vizite „de lucru” a ministrului la cariera și la uzina de preparare.

Cupru Min Abrud deține 60% din rezervele de cupru ale României, a fost inființată în 1977, printr-un decret semnat de Nicolae Ceaușescu de Sfântul Constantin și Elena. Sunt 40 de ani de atunci. Cei de la Cupru Min n-au uitat.

Utilajele au fost aduse în mare parte din România, dar concasorul de piatră, din Rusia. După 1990, cariera mergea bine, in perioada aceea a tins un maxim de aproape 2900 de angajați. „Mergea bine mina, mergea bine și orașul”, își amintește doamna Claudia, secretara Liceului Horea, Cloșca și Crișan. Elevii noștri mergeau mai mult la clasele de tehnic pentru că aici erau salariile mari și au crezut că așa va merge multă vreme.”

După anul 2000 lucrurile au început să intre în declin, pentru ca, în 2007, mina să se închidă. Căzuse piața mondială de cupru.

În anul 2008, știrile care veneau pe fax erau alarmante. În Abrud, rata șomajului ajunsese la 95%. Primarul și consiliul local făceau săptămânal memorii la guvern ca să ajute compania și să repornească activitatea.

Au urmat două tentative de privatizare, eșuate. În 2009, Guvernul Boc redeschide compania și reîncepe exploatarea. Astăzi are 540 de angajați, 95% din zonă, exploatează 39 mii de tone de concentrat din care 7900 tone de cupru de 20%. Profitul pe care-l are acum compania este de 25 de milioane de lei, dar proiectele sunt de extindere în continuare de la două linii la patru linii de lucru. Dacă acum scot cam 40 de mii de tone, la anul speră să extragă 60 de mii de tone.

Experimentul „Abrud”

„Ambiția noastră este să demonstrăm că și o companie sută la sută de stat este performantă”, spune directorul tehnic, Gheorghe Chindriș. Conducerea Cupru Min dorește să continue investițiile în retehnologizare și a folosit ocazia pentru a-l convinge pe ministrul Economiei să le acorde sprijin guvernamental pentru a accesa credite de 40 de milioane lei. De asemenea, ei mai doresc reînființarea uzinei metalurgice de la Zlatna pentru prelucrarea pulberii de cupru, care acum merge în China în forma neprelucrată. Construirea uzinei ar presupune o investiție de aproximativ 500 de milioane de dolari, dar și achiziționarea de cupru de pe alte piețe decât cea românească, pentru că Abrudul nu poate furniza cantitatea de cupru necesară pentru a se menține rentabilitatea ei. „Luăm în calcul și acest aspect, al reînființării unei uzine”, spune ministrul Economiei, „dar suntem în faza incipientă, de discuții.”

Ministrul economiei a precizat că ambițiile guvernului sunt de a nu mai privatiza compania, de a o sprijini și să fie „un exemplu de bună practică” din portofoliul ministerului.

La Companie se lucrează acum în două schimburi, iar salariul mediu brut este de 3000 de lei. Rezervele sunt pentru încă 25 de ani de acum înainte, iar norocul minerilor l-a adus nevoia de cupru pe plan internațional.

Acum zece ani în Abrud nu exista apă curentă, drumurile erau proaste și ultima librărie amenința să se închidă. Oamenii făcuseră credite, iar criza mondială nu falimentase doar mina, ci și casele lor. Pâinea era adusă din Câmpeni și nicio cofetărie nu primise avizul de funcționare.

Azi drumurile sunt tot proaste, orașul are cel puțin două brutării, apă ziua – căci noaptea se ia, din cauza secetei –, are cofetării și restaurante, 500 de elevi la liceu și parcuri de joacă. Nu are cinematograf și nici teatru. Abrudul are în jur de 5000 de locuitori.

 Potrivit datelor de la Ministerul  Finanţelor Publice, Cupru Min a avut în 2013 venituri totale de 162,6 milioane de lei, în creştere cu 3,3% faţă de nivelul de 157,3 milioane de lei în 2012. Chiar dacă a avut venituri mai mari, în 2013 compania a avut un profit mai mic decât în 2012, de circa 8 milioane de lei, faţă de câştigul de 11,3 milioane de lei în 2012 ,datorită prețului de bursă care a scăzut aproape la jumătate. Cei peste 500 de angajați nu pot fi cu totul liniștiți privind viitorul. Fluctuațiile la bursă și o nouă criză pe care majoritatea economiștilor o văd la orizont, le zdruncină încrederea în viitor. Ministrul Economiei și conducerea dau însă asigurări că totul va fi bine. „Nu luăm în calcul niciun risc, lucrurile merg bine și deocamdată nu ne facem probleme” spun ei.

Publicitate

Postaţi un comentariu