Culio, antrenor secund, sau fotbalist? Argentinianul dat ca transferat le CFR duce în spate o poveste de viață impresionantă

S-a retras oficial din fotbal în decembrie anul trecut, dar a continuat să joace în liga a doua din Argentina. Atunci când a plecat din România a promis a promis că se va întoarce ca secund al lui Dan Petrescu la CFR Cluj. Juan Emmanuel Culio n-a apucat să termine sezonul în Argentina (meciurile au fost suspendate ca mai peste tot în lume), și pare să fie tentat de o revenire la campioana Ligii 1. Prosport anunță că argentinianul de 37 de ani este așteptat să se alăture lotului pregătit de Petrescu pentru finalul acestui sezon.

A treia descălecare a „împăratului” de la Roma?
Poate fi doar un zvon, o cacealma în vreme de pandemie, dar dacă transferul lui Culio la CFR se adeverește atunci feroviarii dau dovadă de mult curaj (argentinianul va împlini 37 de ani în luna august). Posibila revenire a lui Culio în iarbă ridică însă, mari semne de întrebare asupra valorii fotbalului practicat în România. Dacă un fotbalist de 37 de ani vine să facă legea în Liga 1, nu mai e nimic de spus.

Sigur, pentru tot ce a însemnat Culio pentru CFR mutarea pare o lovitură de imagine. În plus și povestea de viață a lui Culio este una la fel de spectaculoasă precum ascensiunea feroviarilor. Descoperit din întâmplare, în timp ce juca fotbal pe maidanul de la marginea orașului său natal, Mercedes, Juan Emmanuel Culio a debutat în fotbalul profesionist la 19 ani, la CS y Deportivo Flandria, în liga a III-a argentiniană.

Povestea lui nu e chiar ca a altora, ba chiar are ceva aparte, o palpabilă legătură cu clubul care l-a făcut fotbalist. În 2002, atât Culio, cât și CFR-ul erau în Liga a III-a, fiecare în țara de origine. Despre ce a urmat se poate scrie o carte, se poate face un film. Culio a demonstrat că dacă vrei poți să ajungi de la mistrie la gloria pe care doar Liga Campionilor o poate oferii unui fotbalist. Da, Culio a fost zidar până la 19 ani, dar nu a renunțat niciodată să creadă că într-o zi va fi fotbalist.

La CFR a ajuns la jumătatea anilor 2000. După noaptea magică de la Roma, în care a marcat golurile primei victorii cu adevărat mari a vișiniilor în Europa, suporterii l-au poreclit „DraCulio”. În seara aceea, 16 septembrie 2008, Culio a devenit fotbalist în adevăratul sens al cuvântului. În 2011 a plecat în Turcia, nu înainte să contribuie la primele 7 trofee ale CFR-ului. A revenit la CFR în 2017 pentru a-și încununa cariera care la un moment dat părea una montaña rusa.

„Împărat” la Cluj, „achingiu” în Turcia
Culio a ajuns la CFR Cluj în vara anul 2007. Oficialii clubului din Gruia plăteau atunci 600.000 de dolari chilienilor de la Serena. Mijlocașul argentinian, care cu trei ani mai înainte (2004) încă muncea ca zidar pe șantierele din țara natală, s-a impus repede în Ardeal și a contribuit decisiv la cele mai importante performanțe din istoria clubului. În cele 143 de apariții pe care le-a avut pentru CFR Cluj, Culio a marcat de 10 ori și a furnizat coechipierilor nu mai puțin de 22 de pase decisive. În cei patru ani petrecuți la Cluj argentinianul și-a împlinit visul de a deveni fotbalist adevărat.

Alintat de suporteri împăratul de pe Stadio Olimpico, după cea mai mare victorie a CFR-ului în Liga Campionilor, Culio a fost ademenit de Galatasaray Istambul. A ezitat înainte să semneze, dar CFR-ul cheltuise sume enorme pentru a fi numărul unu în România și era momentul să și încaseze bani, nu doar să cheltuiască. La data de 6 ianuarie 2011 argentinianul semna contractul cu gruparea la care Hagi a scris istorie. CFR a primit două milioane de euro în urma transferului, dar pentru Culio acea plecare avea să însemne și începutul unui șir nesfârșit de probleme.

După doar un retur la Galatasaray, Culio era împrumutat la Orduspor, iar pentru sezonul 2012/2013 la Mersin. Per ansamblu, cei doi ani și jumătate petrecuți în Turcia nu au reprezentat un eșec. Culio a contabilizat 76 de partide și 11 goluri (Galatasaray 15 – 4, Orduspor 30 – 4, respectiv Mersin 31 – 5). Deși om de bază la cele trei formații din fostul imperiu otoman, pentru Culio statutul de împărat, pe care l-a avut la CFR, s-a transformat în cel de achingiu (în cadrul armatei otomane achingii erau folosiți ca avangardă sau ca primă linie de atac, oameni de sacrificiu), în Turcia.

Declinul
Evoluțiile din Turcia nu au trecut neobservate. Imediat după încheierea angajamentului cu Galatasaray, Juan Emmanuel Culio a semnat cu Deportivo La Coruna. Fosta mare campioană a Spaniei ajunsese o echipă mediocră din cel de al doilea eșalon iberic. Cu Emmanuel Culio în primul 11 „Super Depo” și-a început ascensiunea spre La Liga (primul nivel fotbalistic al Spaniei). Ar fi putut împotriva lui Leo Messi, dar Culio n-a mai așteptat promovarea. A fost mai atras de mirajul petrodolarilor din Emiratele Arabe.

În ianuarie 2014 argentinianul a crezut că a dat lovitura financiară a vieții lui, când antrenorul Hector Raul Cuper i-a convins pe șeici să plătească 300.000 de euro pentru transferul lui Culio. Aventura fostului CFR-ist pe pământ arab avea să capete însă, un alt curs odată cu înlăturarea lui Cuper și numirea în funcția de antrenor principal la Al Wasl a brazilianului Jorginho. Acesta l-a anunțat pe Culio din primul moment că nu îl are în vederile sale de viitor și i-a cerut să-și caute echipă. Fotbalistul a reclamat banii pe care clubul arab era obligat să îi plătească pentru rezilierea contractului.

În august 2014, Al Wasl pleca într-un cantonament în Germania, dar Culio a fost lăsat în Dubai. Nevoit să se pregătească singur, cu un preparator fizic pe care l-a angajat chiar el, Culio a încercat să depășească restricțiile impuse de clubul arab care nu îi puneau la dispoziție nici măcar mingi pentru a se antrena. Fotbalistul a povestit la un moment dat că se antrena pe întuneric, intrând pe furiș în baza de pregătire printr-o gaură din gard. Azi, preferă să evite acest subiect.

Retrogradat în Segunda B, campion în Liga 1
Salvarea lui Culio a apărut la finalul lunii august (2014), tot din Spania, fiind transferat de Las Palmas, echipă ce evolua în Segunda Division (al doilea eșalon fotbalistic al Spaniei), însă din cauza faptului că arabii au făcut tot posibilul să întârzie transferul, fotbalistul a debutat pentru noua sa echipă o lună de zile mai târziu. A semnat un contract valabil pentru sezonul 2014/2015, iar în paralel a continuat să se lupte pentru banii care ar fi trebuit să îi primească de la Al Wasl. Până la sfârșitul sezonului contabilizează totuși 31 de partide pentru Tenerife, toate din postura de titular.

Clubul din Gran Canaria își schimbă obiectivul în vara anului 2015 și îi propun argentinianului o nouă înțelegere, pentru încă un an. Bucuria lui Culio se transformă însă, rapid, într-o depresie controlată după ce ajunge să petreacă mai mult timp pe banca de rezerve decât pe teren. Partea a doua a campionatului avea să-l găsească în lotul celor de la real Zaragosa. În vara anului 2016 Culio semna cu Real Mallorca și încă mai visa la duelul lui cu Mesi, numai că la capătul unui sezon dificil echipa din Insulele Baleare retrogradează în Segunda B (liga a treia a Spaniei), iar Culio este obligat să-și caute un nou angajament.

Și l-a găsit la CFR. Fotbalistul s-a alăturat lotului pregătit de Dan Petrescu (în iunie 2017), în cantonamentul din Slovenia. A mai bifat 67 de meciuri și 16 goluri în vișiniu, a mai pus mâna pe două trofee de campion și-o Supercupă a României, apoi s-a întors acasă.