124 de ani de la „Năprasnica întrecere”. Istoria automobilismului sportiv în România, de la Bibescu la Tempestini

Astăzi, 22 septembrie, automobilismul sportiv din țara noastră aniversează 124 de ani de la prima cursă auto organizată vreodată în România. „Năprasnica întrecere”, cum a fost denumită cursa din 1904, a fost câștigată de prințul George Valentin Bibescu. Azi, echipa clujeană Napoca Rally Academy dă României ultimii doi campioni absoluți – Bogdan Marișca (2017) și Simone Tempestini (2015, 2016 și 2018).

Interesantă, deși aproape top secret, este implicarea Universității Tehnice din Cluj-Napoca în construcția de monoposturi de Formula 1. Dacă mai adăugăm aici și ideea ”nebun” de frumoasă a construirii unui circuit de Formula 1 și victoria lui Simone Tempestini în WRC Junior (Campionatul Mondial de Raliuri pentru Juniori), Clujul se poate autointitula ”Capitala” automobilismului sportiv din țara noastră.

Recordurile lui Bibescu

Deși pare destul de greu de crezut România a fost printre primele țări care au introdus în circulație celebrele „trăsuri fără cai”, automobilele de azi. Se întâmpla încă înainte de sfârșitul secolului al XIX-lea când în București circulau deja 12 automobile (în 1901). În 1904 se înființa Automobil Clubul Român (ACR-ul de azi) și se organiza prima cursă automobilistică din România. După alți doi ani apăreau prima școală pentru învățarea conducerii autovehiculului și prima revistă auto. Pe scurt, se năștea mișcarea automobilistică în țara noastră.

Azi, din punct de vedere al întrecerilor sportive, piloții clujeni au monopolizat Campionatul Național de Raliuri, însă primul român cu statut de pilot de curse a fost George Valentin Bibescu, fiu al domnului Țării Românești, Gheorghe Bibescu. În 1902 prințul, la volanul primului său automobil, parcurgea distanța între Geneva și București în doar 73 de ore. A parcurs cei 1.827 de km cu o viteză medie de 25 de km pe oră, un record mondial la acea vreme pentru turismul automobilistic.

La data de 5 aprilie 1904 se înființa Automobil Clubul Român, iar pe 22 septembrie nouă piloți temerari se înscriau la startul primului raliu românesc: București – Giurgiu și retur. Doar patru echipaje au trecut linia de sosire. Au fost declarați învingători absoluți prințul Bibescu, care a terminat cursa după 108 minute și o medie orară de 66 de km (încă un record mondial al vremii), și Leon Leonida, cu 120 minute și o medie orară de 63 de km. Cei doi au fost primii campioni oficiali ai României în întrecerile auto.

Ascensiunea lui Simone

Când spui Tempestini asociezi invariabil numele cu performanța în motor-sportul românesc. Marco a fost multiplu campion național al Italiei. La începutul anilor 90 s-a mutat în România, la Cluj, unde a demarat mai multe afaceri. A concurat și în întrecerile interne de raliuri ale României și chiar a fost vicecampion în 2009. Cam tot pe atunci Simone renunța la cursele auto pe computer și începea să se antreneze în lumea reală. A parcurs etapele firești ale formării unui pilot de curse, iar la 20 de ani confirma așteptările părintelui și a echipei pe care Marco a înființat-o la Cluj – Napoca Rally Academy.

În 2015, Tempestini junior a fost desemnat campion absolut al Campionatului Național de Raliuri Dunlop, devenind cel mai tânăr campion național din istoria raliului românesc. A urmat titlul din 2016 și un nou succes intern, cu iz de ”recidivă”, în 2018. La 22 de ani Simone triumfa în competiția supremă destinată juniorilor (WRC Junior). Devenea astfel, primul campion mondial produs vreodată de România. Un singur lucru a umbrit victoria lui Simone din 2016. ”Eu sunt italian, m-am născut în Italia și familia mea este italiană.

Dar din punct de vedere sportiv sunt un produs 100% românesc. Campionatele de aici şi regulamentul FRAS <<Federația Română de Automobilism Sportiv – n.a.>>, care permite să începi la 16 ani să concurezi în raliuri, au făcut posibilă creșterea mea din punct de vedere sportiv. Atunci, în 2016 încă nu primisem cetățenia română, așa că titlul mondial este revendicat și de Italia. Între timp problema s-a rezolvat, iar eu, când sunt în mașina de curse, clar mă simt român. În toate concursurile internaționale deja reprezint România. România este pentru mine acasă”, spune pilotul clujean.

UTCN Cluj are ștate vechi în motor-sportul mondial

Învăluită în mister și nu prea este colaborarea dintre cercetătorii Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) și firmele care activează în motor-sport. De la prima colaborare (1999) și până azi, profesorii clujeni de la UTCN au fost implicați în construirea a nu mai puțin de 14 monoposturi de Formula 1 sau 3. Activitatea cercetătorilor clujeni este ținută însă ”la secret”.

Contractele de confidențialitate nu le permit să-și facă publică activitatea. O singură mașină s-a bucurat de o brumă de publicitate. Se întâmpla la începutul anului 2013 și era vorba despre prima mașină de Formula 1 fabricată de Universitatea clujeană. ”A fost prima mașină de Formula 1 fabricată la Universitatea Tehnică din Cluj. Până atunci mai făcuserăm diferite piese componente dar mașina aceea a fost prima asamblată corect și complet în Universitatea noastră.

Doar motorul îi lipsea pentru că acesta a fost fabricat de o altă companie din Germania”, rememorează profesorul Nicolae Bîlc de la Facultatea de Construcții de Mașini din cadrul UTCN. Sunt cam singurele informații despre prezența cercetătorilor clujeni în lumea Formulei 1. Firma din Germania pentru care mașina a fost făcută a rămas până azi secretă.

A fost cândva un vis numit F1

În 2012 un arhitect clujean, Mihai Matei, realiza un proiect virtual al unui circuit de Formula 1 (F1). Locul ales era situat într-o mică depresiune aflată lângă ieșirea de pe Autostrada Transilvania dinspre Cluj. Depresiunea asigura izolarea fonică, dar și terenul necesar pentru un traseu spectaculos de mare viteză. Proiectul a fost expus în cadrul unei expoziții motor-sport la Koln și a atras atenția unor companii din domeniu.

Spre deosebire de alte proiecte făcute doar pentru publicitate, cel creat de arhitectul clujean se remarca prin modul compact în care a fost desenat circuitul, astfel încât plasarea tribunelor permitea spectatorilor să vadă mari părți din circuit. Tribuna oficială avea o capacitate de 7.600 de locuri, celelalte tribune însumând un total de 27.400 de locuri. Cu o lungime totală de 6.105 metri și 20 de viraje, circuitul asigura și o linie dreaptă de 710 metri care să permită depășirile spectaculoase.

Au fost discuții cu două companii interesate de proiect, dar e vorba despre o investiție care se face treptat, începându-se cu lucrările la pistă, clădirea cu boxe și tribuna oficială, iar ulterior restul construcției. În primă fază costurile s-ar fi ridicat 15 milioane de euro exceptând terenul”, spunea proiectantul. Anii au trecut și visul fanilor sporturilor auto de a vedea o etapă de F1 în România, la Cluj, a rămas doar la nivel de proiect.