EuroNewsletter#10. Sinteza știrilor europene

Așa grăit-a. Ultimul discurs privind Starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avut foarte puține referiri la România, spre deosebire de discursul din 2017, când țara noastră a fost menționată cel mai des. Juncker a marșat pe subiecte precum crearea unei poliții de frontieră europene și instituirea unui sistem permanent de preluare a refugiaților, dar și pe fortificarea monedei euro și introducerea unui sistem de vot majoritar în chestiunile de politică externă ale Uniunii. El a mai vorbit de un parteneriat cu Africa și a rostit multe cuvinte frumoase despre Europa, care poate vor intra în cărțile de istorie, dar momentan nu prea au efect.

Cu privire la situația statului de drept în țările membre ale Uniunii, Juncker a fost lapidar.

  • „Comisia se opune oricărei atingeri aduse statului de drept. Ne îngrijorează în continuare evoluția dezbaterilor din anumite state membre. În cazurile în care statul de drept este în pericol, trebuie să se aplice Articolul 7.”

– a spus Juncker.

La Sibiu se va scrie istorie. El a menționat de mai multe ori Sibiul, ca loc de desfășurare al summitului cu privire la viitorul Europei, summit care se va desfășura anul viitor, în 9 mai, la șase săptămâni după Brexit, și două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European. De ce la Sibiu? Fiindcă România se va afla la președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului viitor, și este o cutumă ca țara care deține președinția rotativă să organizeze un summit pe teren propriu. Apoi, în discursul similar de anul trecut, Juncker și-a manifestat dorința ca această întrunire să aibă loc la Sibiu. De la summit se așteaptă o „refondare” a Uniunii Europene, fiind astfel o șansă unică pentru orașul transilvănean de a-și scrie numele în istoria Europei, alături de localități precum Maastricht, Lisabona, Schengen, Nisa, Roma sau Amsterdam.

Nota bene: Deși în varianta oficială a discursului numele Sibiului era trecut doar în română, Juncker l-a rostit în plenul Parlamentului European și în germană, Hermannstadt. Afinitatea luxemburghezului Juncker pentru spațiul sud-transilvănean este binecunoscută. El a jucat un rol important în 2005, când era premier al Marelui Ducat, în atribuirea statutului de Capitală Culturală Europeană, pentru Sibiu, în 2007, statut pe care l-a împărțit, de altfel, chiar cu Luxemburgul. Nu în ultimul rând, dialectul luxemburghez și cel săsesc sunt foarte apropiate.

Și un citat memorabil de la sfârșitul discursului.

  • Copacii pe care îi plantăm azi trebuie să țină umbră stră-strănepoților noștri, indiferent dacă sunt din Est sau din Vest, din Sud sau din Nord.  

Puteți citi textul integral, în română, aici. Iar de aici puteți descărca o broșură consistentă în română, privind Starea Uniunii în 2018.

Ungaria, cartonaș galben. Parlamentul European a votat, miercuri (12 septembrie), în favoarea declanșării procedurilor de sancționare a Ungariei pentru încălcarea statului de drept, prevăzute de Articolul 7 din Tratatul de la Lisabona.

448 de europarlamentari au votat „pentru”, 197 „împotrivă”, iar 48 s-au abținut. Numerele arată că au votat pentru declanșarea procedurii și mulți dintre foștii aliați ai premierului ungar, Viktor Orbán, mai cu seamă cei din Partidul Popular European, din care face parte și FIDESZ-ul care guvernează Ungaria.

Dintre europarlamentarii români, Renate Weber și Norica Nicolai (ALDE), Iuliu Winkler și Sogor Csaba (UDMR), dar și Traian Radu Ungureanu (PNL) au votat contra declanșării procedurii, potrivit g4media.ro.

Mit csinálsz? Guvernării Orbán i se impută prin raportul adoptat de Parlament și redactat de europarlamentarul Judith Sargentini (Olanda), atacuri la adresa presei, a lumii academice, a puterii judecătorești, a imigranților și a drepturilor minorităților. Toate aceste constituie o „amenințare sistemică” a principiilor fundamentale ale Uniunii. Cu o zi înainte de vot, Viktor Orbán s-a apărat în Parlament, spunând că raportul este o pedeapsă aplicată Ungariei fiindcă nu a acceptat să primească imigranți și considerându-l un abuz și un șantaj. Discursul premierului maghiar, integral, aici. (Pe scurt – cine critică regimul Orbán, critică toată Ungaria și pe toți ungurii, pe principiul „Dai în mine, dai în fabrici şi uzine!“)

Ungaria este cea de-a doua țară a Uniunii împotriva căreia se declanșează această procedură, după Polonia. Procedura este una îndelungată și poate duce la anularea dreptului de vot al statului în cadrul instituțiilor europene. Această măsură nu se poate lua decât cu unanimitatea celorlalte state, iar un scenariu previzibil este că Ungaria va bloca procedura împotriva Poloniei și vice-versa.

Moment de cotitură. Este pentru prima dată când Parlamentul European ia o astfel de decizie, procedura împotriva Poloniei fiind declanșată de Comisia Europeană. În jargonul de la Bruxelles procedura se numește „opțiunea nucleară” și este cea mai dură pe care Uniunea Europeană o poate lua față de un stat membru. Următorul pas este aprobarea propunerii Parlamentului European de către Consiliul Uniunii Europene, unde este necesară o majoritate de patru cincimi. În cazul Poloniei, încă nu s-a ajuns la acest pas, deși procedura a început în decembrie 2017.

Pariul nostru: Orbán va câștiga alegerile din 2030 cu 125%. Un scenariu asemănător, de la  newsletterul Euractiv, aici.

Dar avem și în România. Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) – cel mai numeros – din Parlamentul European, a fost foarte puțin diplomat într-o emisiune TV din Germania, marți (11 septembrie), când a criticat guvernarea Orbán din Ungaria, dar și puterea din Polonia, Italia și România, pentru atacurile asupra statului de drept. Despre România, el a spus:

  • „Guvernul socialist de la București face abuz de putere cu scopul de a facilita corupția”

Schengen, ultima frontieră. Weber a avut un discurs dur pe aceeași temă și în plenul Parlamentului, în preziua votului asupra Ungariei. Totodată, miercuri, el a cerut Consiliului European să facă pașii următori pentru aderarea Bulgariei și Croației în spațiul Schengen, dar nu și a României, pe care a criticat-o.

  • „Şi mai vreau să cer Guvernului României să înceteze să pună în pericol lupta contra corupţiei, pentru că această situaţie afectează procesul luării de decizii în cazul Bulgariei şi Croaţiei. Toate cele trei ţări trebuie să aibă şansa de a se alătura spaţiului Schengen imediat, vreau să subliniez din nou asta.”

– a mai spus Weber.

Clarificări. Trebuie spus că Weber este deja în campanie electorală, urmărind obținerea statutului de spitzenkandidat (candidat principal) al PPE, postură din care are mari șanse de a deveni succesorul lui Juncker, la timona Comisiei Europene. El este a doua voce puternică din Germania, după comisarul european pentru buget, Günther Oettinger, membru al aceleiași familii politice, care critică în termeni duri puterea social-democrată de la București.

Copyright (or wrong). Tot miercuri, Parlamentul European a adoptat și noua legislație privind drepturile de autor pe internet. Legislația a fost sensibil schimbată față iulie a.c., când votul a fost amânat. Criticii spun însă că rămâne problematică, deoarece ar putea distruge tot ce înseamnă conținut generat de utilizatori pe internet. Susținătorii, printre care publisheri de presă, muzicieni, regizori de filme și alți creatori de opere spun că este necesară pentru a-i compensa just pe artiști. Cele mai controversate articole sunt:

  • Art. 11 cere companiilor de internet precum Google sau Facebook să plătească o taxă pe link, atunci când acesta este distribuit.
  • Art. 13 trage la răspundere platformele precum Facebook sau Youtube, pentru încălcarea drepturilor de autor de către persoane care încarcă conținut.

Un dosar pe această temă, de la hotnews.ro.

După aprobarea de către Parlament, textul va merge în așa numitul trilog, un sistm de negociere cu Comisia și Consiliul, din care va ieși forma finală a legislației.

Pesta porcină, boală românească. Comisia Europeană nu a primitdeocamdată nicio cerere oficială din partea României pentru acordarea unui ajutor financiar suplimentar în contextul crizei de Pestă Porcină Africană, deși poate solicita inclusiv decontarea a 50-75% din cheltuielile cu despăgubirea fermierilor. Situația din țara noastră e atât de îngrijorătoare, încât, joi (13 septembrie), la București a venit comisarul european pentru agricultură, irlandezul Phil Hogan.

Rendez-vous cu comisarii. Vineri (14 septembrie), la Facultatea de Studii Europene din Cluj, are loc un dialog cu cetățenii, la care vor participa comisarii europeni Phil Hogan (Agricultură) și Corina Crețu (Politică Regională). Tema dialogului este „Un buget modern pentru o Uniune Europeană mai puternică”. Întâlnirea va avea loc în sala Jean Monnet, str. Emmanuel de Martonne, nr. 1, Cluj-Napoca. Dacă doriți să participați, trebuie să vă înregistrați.

Cei doi comisari îi vor avea ca parteneri de discuție pe ministrul agriculturii Petre Daea, și pe Daniel Buda, membru al Parlamentului European cu buletin de Cluj.

Vizită de lucru. Dialogul de la Cluj este doar unul din punctele de pe agenda comisarului Corina Crețu, de-a lungul unei vizite mai lungi (12-18 septembrie) în România. Ea se va deplasa și la Sibiu, Petroșani, Alba Iulia, Turda și București. Programul, aici.

Am început! De luni, 10 septembrie, a demarat proiectul media prin care Transilvania Reporter informează despre utilizarea fondurilor europene în România, alături de alte trei publicații din România (Ziarul de Iași, Viață Liberă – Galați și Gazeta de Sud – Craiova) și Radio France International, secția română.

Primul text este despre clădirile-simbol care se restaurează  în Transilvania de Nord cu fonduri de Uniunea Europeană. În județul Cluj, este vorba despre zece monumente istorice, printre care Biserica Sf. Mihail, Biserica Bob, castrul roman de la Turda sau castelele de la Răscruci și Gilău. Toate detaliile și o hartă interactivă, aici. Toate materialele realizate în cadrul proiectului le găsiți la secțiunea Bani Europeni de pe presshub.ro

Happy end. Alegerile din Suedia s-au încheiat cu o creștere a populiștilor de dreapta, dar sub cea scontată de profeții apocalipsei. Social-democrații au ieșit pe locul 1, cu 28,4% din procente, Moderații au venit pe locul 2, cu 19,8%, iar Democrații Suedezi – partidul radical de dreapta – pe 3, cu 17,6%. Vor urma săptămâni de negocieri, dar niciunul din blocurile politice tradiționale nu intenționează să se alieze cu Democrații Suedezi. Concluzia celor de la The Guardian:

  • „Cea mai importantă lecție a alegerilor este că Suedia se alătură altor țări din Europa de Vest în a avea un sistem partidic fragmentat care include un partid radical de deapta de dimensiuni considerabile”

Pro Bono. Dacă nu știați, solistul de la U2, Bono, este un euroentuziast. Înainte de a porni în turneul pe care îi derulează chiar acum în Europa, el a scris un editorial în Frankfurter Allgemeine Zeitung, intitulat „Europa este un gând care trebuie să devină un sentiment”. Pe parcursul turneului, cei de la U2 vor flutura un steag mare al Uniunii.

  • „Mă simt privilegiat să fi fost martor la cea mai lungă perioadă de pace și prosperitate din istoria continentului european”

– a scris Bono. Textul integral, în engleză, aici.

Ironia sorții. La scurt timp după publicarea textului, Bono și-a pierdut vocea în timpul unui concert, la Berlin, dar acum este înapoi pe scenă.

10x all. EuroNewsletter a ajuns la numărul 10. Cu o medie de deschidere a e-mailurilor de aproape 50%, se situează muuuult peste media industriei, care este de 11,6%, potrivit platformei Mailchimp.com, pe care o folosim. Mulțumim că ne citiți. Dacă vreți să dați și o mână de ajutor, îl puteți forwarda (frumos cuvânt) unui prieten sau îl puteți distribui pe rețelele sociale. Sharing is caring, vorba înaintașilor traco-daco-geți 😉

La final, să nu uităm de pagina-mamă, cea din care s-a dezvoltat și prezentul newsletter.

Distribuie:

Postaţi un comentariu