Becleanul își face gară pe harta turismului: Băile Figa

Băile de la Figa le eclipsează pe cele de la Cojocna, deși în proiectul inițial au beneficiat de mai puține fonduri/ Foto: Radu Hângănuț

La 80 de kilometri de Cluj, un câmp flancat de lanuri de porumb și culturi de cartofi are „vecină” o parcare artizanală plină-ochi cu mașini înmatriculate în Mureș, Cluj, Timiș sau Maramureș. Nu este vreo mănăstire locul care atrage un public atât de divers, ci o stațiune relativ nou-apărută pe harta turistică a Transilvaniei: Băile Figa. Apărută dintr-un total „nimic”, stațiunea a crescut an de an spre surprinderea tuturor iar acum, sub atenta supraveghere a edilului local, se pregătește de o transformare la care locații similare din județul Cluj doar visează deși sunt mai bine finanțate: trecerea de la o banală destinație de bălăceală pentru o zi la sejururi complete în timpul verii dar și în extra-sezon.

În vremea comunismului dar și în prima parte a anilor ’90, locul în care astăzi în trei luni vin peste 120 de mii de turiști era frecventat de țăranii care, după o zi grea la câmp, se relaxau la plajă sau în apele sărate puse la dispoziție de mama-natură. După revoluție, primarii au simțit mai degrabă potențialul electoral decât cel turistic al zonei, iar promisiunile unei stațiuni la marginea localității Figa de lângă Beclean curgeau mai ager decât însuși Someșul Mare. Se promitea chiar și un tramvai care să lege stațiunea fictivă de orașul Beclean, însă promisiunile au luat contact cu realitatea abia când România a demarat procesul de aderare la UE.
Nicolae Moldovan, actualul primar al Becleanului, nu a neglijat în campania sa electorală acest vis al zonei, dar spre deosebire de predecesorii săi el a avut și un proiect realizabil mulțumită fondurilor de pre-aderare. Astfel, Băile Figa au intrat într-un proiect comun cu vecinele din Cluj, Cojocna și Toroc, proiect care a primit finanțare de 6, 5 milioane de euro, din care 1, 5 au ajuns la Beclean.

„La Figa a fost ceva ad-hoc. Aici lumea venea foarte mult și folosea apa sărată și nămolul, dar nu într-o formă organizată. Erau doar niște băltoace iar oamenii, după ce terminau muncile câmpului veneau aici și mai stăteau la umbră, stăteau la plajă sau se bălăceau. De asemenea, de aici se aducea slatină pentru tăierea porcului, în decembrie. De la o joacă electorală, accesând fondurile de pre-aderare, mi-am dat seama că ideea se poate transforma în realitate. Am pornit de la zero, am avut încredere în nimic și am reușit să prindem acest tren. Cine l-a pierdut, la aceea vreme, are astăzi numai de suferit”, spune primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.

În proiectul inițial, Băile Figa erau un soi de „a cincea roată de la căruță”, însă asta nu a reprezentat un impediment în dezvoltarea obiectivului inaugurat cu mare fast în 2010. La aceea vreme, pe cele 15 hectare îngrădite se aflau terenurile de sport, bazinul sărat și clădirea care găzduiește spa-ul.

„Ideea era să punem pe harta Transilvaniei o facilitate turistică de valorificare a apelor sărate din această zonă. Noi am fost luați în proiect pentru a crește punctajul lui, am primit cel mai mic buget, ce a mai rămas”, explică edilul șef al orașului.

Spre lumea turismului, la vagonul „Business”

Cunoscut în special pentru faimoasa gară „Beclean pe Someș” și pentru sanatoriul din localitate, Becleanul și-a început în forță aventura în lumea turismului. 70.000 de oameni au vizitat băile în prima vară, ocazie cu care autoritățile și-au dat seama cât de adevărat poate fi uneori clișeul „mai e mult până departe”.

„Oamenii veneau dar ofertă noastră turistică era insuficientă. Am observat că orașul are potențial, oamenii veneau aici dar nu aveau facilități, lipseau multe lucruri. Am primit multe critici, se reclamau multe neajunsuri și practic totul era o problemă: locurile de terase, cazarea, luciul de apă, șezlongurile, toaletele. Am început ca an de an să rezolvăm probleme de pe listă pentru a nu mai pierde turiștii. Administrația a căutat oportunități și în fiecare an am adus ceva în plus acestui loc. Am reinvestit de fiecare dată profitul și cu ajutorul fondurilor europene am adus multe noutăți, chiar la nivel național”, spune Nicolae Moldovan, făcând referire la toboganele care formează mini- aqualandul.

Încă aproximativ două milioane de euro au mai intrat pe porțile stațiunii până în prezent, iar asta se traduce prin mai multe piscine, băi cu nămol, terase, cabane date în gestiune pe 50 de ani unor dezvoltatori privați sau un mini Aqua Land, atracția băilor.

„Investițiile le-am făcut pe termen lung și mă bucur să văd turiști care spun <<uite, ce frumos! Asta nu era anul trecut>>. E o bucurie pentru ei, nu doar pentru că e ceva nou ci pentru că e ceva care sporește confortul. Era de neconceput să stai la coadă la toaletă sau la mâncare și am reușit să rezolvăm aceste probleme. Încă mai sesizăm lucruri care lispesc. Dorim să extindem sezonul pentru că dacă întrerupem legătura cu locația timp de 9 luni și nu avem o ofertă în extra-sezon, atunci rezervările sunt scurte și banii mai puțini. Trebuie să realizăm facilități în zone închise care nu depind de vremea de afară. Mai trebuie să rezolvăm problema accesului. Oamenii vin aici cu taxi sau pe jos și e cam greu să vii pe jos 3 km. Ne gândim deci la un trenuleț poate sau la curse de autobuz. Putem facem și un parc de aventură în pădurea de lângă, trasee de drumeții, închirieri de biciclete sau ATV-uri și cred că așa ne-am adresa unui public mult mai larg”, adaugă primarul.

În primul an în care la Figa există locuri de cazare în cabanele construite pe dealul de lângă stațiune, primarul din localitate plănuiește să nu își mai lase clienții să plece.

„Este primul an în care putem să cazăm aici. Până acum pierdeam foarte mulți clienți din această cauză pentru că oamenii se respectă și caută confort. Acum avem aproxiamtiv 1000 de locuri de cazare și nu îi mai lăsăm să plece, astfel că se pot face sejururi de câte o săptămână, nu doar de weekend, ca și până acum”, spune el.

Lecția de turism, predată la plajă

Deși nu beneficiază de o istorie foarte vastă, Băile Figa încearcă să construiască tradiția unei destinații de vacanță cu o ofertă accesibilă tuturor și calitate de cel mai înalt nivel.

„Istoricul contează foarte mult în turism. Sunt stațiuni cu zeci de ani în spate care au clienți fideli, chiar și străini, care vin acolo an de an. Oamenii de leagă sentimental de locuri, leagă amintiri și asta este important în aceste activități. Noi tot învățăm, acumulăm experiență în această artă, încercăm să scăpăm de crispare să învățăm să lucrăm altfel cu oamenii pentru că ei vin aici să se relaxeze nu să vadă oameni încruntați. Și prețurile mici ne ajută mult. Avem o parcare aproape nelimitată. Este aici un câmp enorm, nu plătești nimic, parchezi în condiții decente și nu am auzit vreodată pe cineva să spună că nu a găsit loc de parcare”, subliniază primarul.

Criza ne-a ajutat destul de mult. Oamenii nemaiavând bani să meargă la mare sau în străinătate vin câteva zile aici. Ceea ce a început ca un compromis s-a transformat într-o strategie de concediu unde cu bani mai puțini ai confort chiar mai bun decât în zonele consacrate -primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.

Dincolo de dezvoltarea fulminantă a stațiunii, restul zonei a învățat să trăiască de pe urma acestei afaceri. Sătenii din localitatea Figa gustă tot mai mult din tainele antreprenoriatului iar în Beclean, deschiderea de pensiuni este la ordinea zilei.

„Tot județul este influențat de ceea ce noi am realizat. Și alte locații vin cu oferte turistice și cred că tindem să devenim un pol turistic al județului. Cred că cel mai impresionant lucru este faptul că aici s-au asociat foarte mulți privați iar în satul Figa, la fiecare casă, au apărut pensiuni și terase unde turiștii merg să stea câteva zile „la țară”, cu animale, cu gospodării și tot tacâmul. Nu i-a învățat nimeni dar dacă ar fi ajutați s-ar tranforma tot mai mult. Pot spune că nu am visat vreodată să văd oameni care stau la șoseau cu cheia, oameni care și-au amenjat locuința ca sa poată primi clienți și care acum îi caută în acest fel”, spune mândru Nicolae Moldovan.

Dintr-un oraș a cărui identitate era dată de gară, Becleanul tinde să devină un important punct turistic pe harta Transilvaniei, în timp ce la Bistrița, proiecte fanteziste ca Wonderland (un complex care ar urma să includă mai multe piste de schi și un Aqualand pe unul din dealurile de lângă oraș), bat pasul pe loc și stau încă prizoniere în birourile autorităților locale.
„De la Guvern se finanțează foarte puțin, fondurile europene se termină și ele și dacă în timp nu îți faci propria sursă de venit din care să te autogestionezi, nu poți evolua. An de an avem 1, 5 milioane de lei față de alte orașe doar datorită turismului de la Figa.

Pe lângă acești bani, se mai văd tot felul de afaceri care apar și care se leagă de acest obiectiv, cum e Plăcinta de Figa care devine un brand. Încet, încet, Becleanul devine un oraș turistic pentru că nu mai are cale de întoarcere. Industrial, avem firme dar nu poți dezvolta prea mult pe acest sector. Dezvoltarea turismului este una dintre puținele oportunități de dezvoltare. Am avut două zile cu câte 10 mii de oameni. Asta cred că spune foarte multe despre ce se poate face aici”, spune primarul orașului Beclean, localitate a cărui populația abia dacă depășește 10.000 de locuitori.

Turismul pe banii europenilor, șansa comunităților falimentare

Plaja cu nisip de la Figa/ Foto: cluj.travel

Plaja cu nisip de la Figa/ Foto: cluj.travel

În anul 2010, trei stațiuni balneară erau inaugurate la finele unui proiect PHARE în valoare de aproxiamtiv 5 milioane de euro: Cojocna, Toroc și Băile Figa. Deși cel din urmă obiectiv primise suma cea mai mică, aproximativ 1, 1 milioane de euro nerambursabili, de la inaugurare până astăzi primăria orașului Beclean, de care facilitatea aparține, a mai investit încă 2 milioane de euro, în timp ce la Cojocna spre exemplu, lucrurile abia încep să o ia din loc. Mulțumită unui astfel de proiect, orașul Beclean are un plus la buget de peste 1, 5 milioane de lei anual, bani la care alții doar speră. Drumul însă a fost lung și anevoios, autoritățile pornind pe un drum neumblat despre care managerul proiectului, Ionel Dâncu a vorbit cu Transilvania Reporter.

Proiectul a luat naștere în perioada în care România putea accesa fondurile de pre-aderare și practic se pornea într-o călătorie prin necunoscut. Cum a fost aceeastă aventură pentru dumneavoastră și echipa cu care ați lucrat?

Toată lumea a avut așteptări mari de la proiectele PHARE din care se putea finanța infrastructura. Autoritățille trebuiau pregătite, mai ales resursa umană pentru că trebuiau gândite proiectele.  Dejul a fost liderul propunerilor de parteneriate și acest proiect, finalmente, a inclus Toroc, Cojocna și Figa. Alții au făcut proiecte separate, cum a fost la Turda. S-au încurajat mult parteneriatele și asocirile, dar atunci lumea nu prea înțelegea proiectele regionale și cum ar fi urmat să funcționeze. Noi am avut o echipă, constituită în serviciu de la începutul anilor 2000 și aveam experiență în acest domeniu. S-au implicat mult și autoritățile. Primarii de la Cojocna și Beclean au fost „campioni” din acest punct de vedere.

De ce s-a ales dezvoltare pe turism la Beclean?

Noi am mers pe turism balnear, pentru că în această zonă există potențial dar infrastructură balneară este dezastruoasă. Cojocna era în primii ei ani o perlă a acestei zone. La Ocna Dej exista interes regional. La Figa se încercase ceva în acea zonă extraordinară, dar bazinul de apă sărată era fisurat, o epavă și nu putea fi folosit. Dar locația era mai bună decât toate celelalte. Acolo am văzut potențialul imens dat de zonă, de pădurea de lângă acel spațiu de 400 de hectare pe care puteai face orice. În timp, s-a exploatat și potențialul privat de acolo, pentru că s-a înțeles faptul că investiția publică nu este de ajuns.

Cât de mare este impactul unui astfel de proiect într-un  oraș precum Becleanul care alte surse mari de venituri nu are în contextul economic actual?

Investiția inițială a fost mică, undeva la 1, 1 milioane de euro nerambursabili. Dar dacă ne uităm Becleanul de astăzi față de cel de acum 10 ani este modificat total. Acum 10 ani nu puteai vorbi despre turism în Beclean, în timp ce astăzi vorbim despre 120 de mii de oameni care vin la Băile Figa în timpul verii. Impactul este incredibil, strategia autorităților s-a schimbat radical pe probleme legate de turism care înainte nu existau pentru că nu exista această ramură. Comunitatea a simțit această dezvoltare prin creșterea bugetului local, investiții, locuri de muncă și multe altele care au adus ceva ce efectiv în Beclean nu existase până atunci. Prin acest proiect, pe harta turistică a regiunii s-a născut o localitate turistică, localitate care, dacă se continuă investițiile, ar putea fi o importantă destinație de nivel național și european. Mai este totuși mult de lucru pentru acest obiectiv.

Astfel de proiecte  de turism ar putea fi considerate șansa orașelor de tipul Becleanului, care alte șanse de dezvoltare nu au?

Din păcate, pentru astfel de proiecte, banii vor fi tot mai puțini și investițiile tot mai greu de făcut. Pe de altă parte, dacă avem potențial în turism, asta este șansa unei comunități. Dar pentru asta e nevoie de resurse umane. La Beclean, de exemplu, vorbim despre o primărie care s-a implicat mult și a pus la bătaie tot ce a avut. În turism nu faci investiția și o lași acolo. Trebuie să fii activ în permanență, trebuie să investești constant și să te adaptezi la cerințele clienților.  Dezvoltarea depinde de suportul autorităților, nu doar de potențial pentru că piața serviciilor ne este cam străină nouă și nu avem cultura aceasta.

Vorbeați despre proiecte de dezvoltare a Băilor Figa. Care ar fi acestea?

Băile Figa vor avea o viață limitată dacă nu devin o destinație pentru tot sezonul. Concurența te înghite dacă nu ai profit tot anul și primăria este obligată să extindă pentru ca privații să vină ulterior să investească în facilități pentru tot anul. Doar cu pachete, multe alte sacrificii și investiții poți evolua în acest context. Bani europeni nu mai sunt atât de mulți și deja este nevoia ca Guvernul să intervină acolo unde există potențial și succes. Primăria nu mai are multe de făcut de una singura, de acum are nevoie de ajutor de la stat și de la întreaga regiune. Dacă nu face asta, astfel de succese vor deveni niște istorii care au existat cândva.

Se poate vorbi despre o dezvoltare inegală a celor trei locații implicate în proiectul inițial: Cojocna, Toroc și Băile Figa?

Este evidentă această dezvoltare inegală. Era recomandat să se facă o asociație de dezvoltare a turismului balnear dar în schimb fiecare a luat-o pe drumul lui. Becleanul a fost mai bine pregătit și și-a dorit mai mult să se dezvolte pe turism în timp ce restul au avut alte strategii. Ele au intrat în competiție, nu colaboarare. Nu a fost un lucru neapărat rău, dar o colaborare era în beneficiul tuturor.

Ce presupune proiectul Ținutul Haiducilor?

Este un proiect de promovare a întregii zone a Becleanului. Sun localități asociate care se sprijină în dezvoltarea potențialului local. Deja există proiecte interesante pe zona turistică, sunt proiecte de cooperare care încearcă să ajute la înțelegerea turismului. Valoarea proiectului este de 2, 8 milioane de euro dar este un proiect rural care presupune cooperarea dintre autorități care să dezvolte strategii de creștere a nivelului de trai prin turism, infrastructură a drumurilor, introducerea utilităților și multe altele. Zona rurală din România este foarte departe de a face turism așa cum trebuie pentru că nu există nicio politică în acest sens. Nu te poți dezvolta pe turism fără drumuri, fără canalizare, fără mentalitate și cunoștințe în domeniu. Când canalizarea ți-e în șanțul din fața casei nu poți pretinde că faci turism.


Publicitate

1 Comentariu

  1. instalatoru' spune:

    ” Am pornit de la zero, am avut încredere în nimic și am reușit să prindem acest tren. Cine l-a pierdut, la aceea vreme, are astăzi numai de suferit”, spune primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.” stooooopid! capra vecinului tre sa fie prezenta…

Postaţi un comentariu