Cinci locuri de vizitat pentru mini-vacanța de 1 Decembrie

Centrul Oradei văzut din turnul Primăriei

Memento

Sezonul turistic de iarnă începe în forță cu o mini-vacanță de 1 Decembrie, ca aperitiv pentru mini-vacanțele de Crăciun și Revelion. Vă propunem pentru aceste trei zile de odihnă cinci destinații din Transilvania, legate de actul fundamental din 1918.

Redescoperiți Alba Iulia

Dacă nu ați fost în ultimii ani în Capitala Unirii, poate că este cazul să o redescoperiți acum. Atenție, însă, nu veți găsi o cetate românească, ci una austriacă, de tip Vauban, restaurată fără cusur. Desigur, Muzeul Național al Unirii, Sala Unirii, statuia lui Mihai Viteazu, memorialele lui Horea Cloșca și Crișan și Avram Iancu sunt în continuare la fel de emoționante, dar ele se grefează acum pe impresionanta moștenire austriacă și maghiară a Alba Iuliei.

Cel mai ambițios proiect de valorificare turistică a unui centru istoric din România este aproape gata, iar cetatea s-a transformat dintr-un maldăr de clădiri posace și prăfuite într-o suită de piețe și piațete, larg deschise spre clădirile care sclipesc în noile haine: Palatul Apor, Clădirea Mailath, Biblioteca Bathyanaeum etc.

Catedrala romano-catolică din Alba Iulia

Catedrala romano-catolică din Alba Iulia

Șanțurile cetății în formă de stea, cu câțiva ani în urmă ascunse publicului, sunt acum locuri elegante de promenadă, cu spații verzi, alei pietruite și băncuțe.

Colecția de monumente care definește nucleul istoric al orașului cuprinde clădiri impresionante ridicate de toate națiile care au influențat această parte de lume. De 1 Decembrie este așteptată inaugurarea celei mai recente atracții – ruinele clădirii guvernatorului Daciei Romane, puse în valoare sub o cupolă de sticlă.

Biserica Încoronării din Alba Iulia

Biserica Încoronării din Alba Iulia

În drum spre/dinspre Cetatea Unirii puteți face un ocol până la Blaj, pentru o scurtă vizită spre Câmpia Libertății, alt loc cu puternice semnificații pentru românii din Transilvania. Și, dacă tot ați ajuns până aici, neapărat faceți o vizită și la Catedrala Arhiepiscopală Majoră Greco-catolică.

Explorați Mediașul și împrejurimile

Aici, în orașul de pe Târnava Mare, sașii s-au strâns în propria adunare națională, în 8 ianuarie 1919 și și-au declarat adeziunea la România Mare.

Amplasat nefericit între Sibiu și Sighișoara, Mediașul este derulat pe repede înainte de turiștii care se deplasează între cele două orașe-magnet. Piața centrală liniștită, cu aer patriarhal, și biserica fortificată, supranumită pe plan local „Castel” sunt în general cam singurele obiective bifate de aceștia. Vă sfătuim să mergeți mai departe și să faceți măcar un tur de-a lungul zidurilor cetății.

Veți descoperi zone pline de farmec, cu nimic mai prejos decât peisajele urbane din Sighișoara sau Sibiu. O notă în plus pentru reclamele adaptate la specificul local. Puteți urma și un traseu tematic, denumit „Cetatea luminii”, care scoate în relief clădirile pe care se regăsesc însemne masonice.

Turnul bisericii fortificate din Mediaș

Turnul bisericii fortificate din Mediaș

Pentru că Mediașul este un oraș destul de mic, pentru un strop de diversitate, combinați  vizita cu o oprire la Moșna, sat situat la doar 10 kilometri de Mediaș, unde se află o biserică fortificată săsească cu coloane interioare oblice, rarisime, și un muzeu local bine garnisit.

Altă „escapadă” se poate face tot în apropiere, dar în partea opusă a orașului, la Bazna, stațiune care a cunoscut și timpuri mai bune, dar unde se pot găsi în continuare posibilități de cazăre bune, la prețuri decente.

Vedeți Oradea Mare

La Oradea Mare (numele orașului până în 1925), în casa avocatului Aurel Lazăr, un grup de fruntași români s-au strâns în data de 12 octombrie 1918 și au redactat un document programatic pentru națiunea română din Transilvania și Partium – „Declaraţia de autodeterminare a românilor din Ardeal şi Ungaria”.

Colțul „Baroc” al Oradei

Colțul „Baroc” al Oradei

Acum, casa lui Aurel Lazăr, situată la numărul 13 al străzii care îi poartă numele a devenit muzeu memorial. O statuie discretă a liderului unionist supraveghează de la distanță trecătorii care se plimbă pe pietonalul din centrul frumosului oraș, dominat de clădiri cu parfum imperial.

Stilul arhitectural unitar al Oradei a făcut ca aceasta să fie singura prezență românească în Rețeaua Orașelor  Art Nouveau. Prin urmare, Oradea anului 2014 se poate mândri cu unul dintre cele mai plăcute spații pietonale din țară. Multe palate ridicate la cumpăna dintre secolele XIX și XX așteaptă încă renovarea, sub voaluri de plase industriale, care protejează trecătorii, dar lasă să li se întrevadă frumusețea fin-de-siècle.

Aproape de zona pietonală, colțul baroc al Oradei dezvăluie unul dintre cele mai frumoase ansambluri urbane din România. Este vorba despre somptuosul Palat Baroc și impresionanta Catedrală Romano-Catolică, flancate de „Șirul Canonicilor”, un grup de 10 clădiri, unite la parter de un coridor lung de 250 de metri, care se sprijină pe 57 de arcade.

Reconciliați-vă la Arad și Gyula

Consiliul Național Român Central, organismul care a gestionat activitatea politică în perioada destrămării Austro-Ungariei și a convocat adunarea de la Alba Iulia, și-a început activitatea la Arad, la 1918, în casa lui Ștefan Cicio-Pop, care a fost numit președintele consiliului.

Palatul Reconcilierii din Arad

Palatul Reconcilierii din Arad

Acum, centrul Aradului este un adevărat muzeu în aer liber al stilurilor arhitectonice specifice secolelor XVIII, XIX şi XX. Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau Art Nouveau, cel mai cunoscut fiind Palatul Administrativ.

Tot în Arad se află Parcul Reconcilierii, o inițiativă plină de semnificații pentru România și Ungaria. În acest parc, Statuia Libertății, care îi comemorează pe cei 13 comandanți pro-maghiari din Revoluția de la 1848 este completată de Arcul de Triumf, un grup statuar care simbolizează revoluţia din cele trei ţări române. Este reprezentat şi momentul reconcilierii între Avram Iancu şi Ludovic Kossuth.

Palatul Administrativ din Arad

Palatul Administrativ din Arad

Pentru un plus de „reconciliere” puteți trece granița până la Gyula (o oră de mers cu mașina), unde se află unele dintre cele mai frumoase băi termale din țara vecină.

Priviți Șcheii cu alți ochi

Puțină lume știe că la Brașov, mai exact în cartierul românesc Șchei, a avut loc o avanpremieră, la scară redusă, a Marii Adunări de la Alba Iulia. Astfel, fruntaşii români braşoveni au decis convocarea unei adunări populare în ziua de 15 noiembrie 1918, la care au participat locuitori din oraş şi din 23 de localități din Țara Bârsei. Adunarea a hotărât alegerea unui consiliu naţional numit Sfatul Național Român din Țara Bârsei, și înființarea unei Gărzi Naționale.

Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului

Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului

Întrunirea Sfatului Național Român din Țara Bârsei a avut loc în casa parohială a Bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. În apropierea importantei biserici, considerată o veritabilă catedrală  românilor din Țara Bârsei, se află și Muzeul Primei Școli Românești, care a funcționat chiar pe lângă acest lăcaș de cult. De altfel, întreg ansamblul urban al Șcheilor Brașovului, cu străduțe întortocheate și abrupte, pline de un farmec al locului de negăsit în alte parte, este declarat monument. Istoricii consideră Șcheii ca fiind singura așezare medievală cu caracter urban dezvoltată de români în Transilvania. Puteți întregi experiența Brașovului românesc cu o vizită la Muzeul „Casa Mureșenilor”.


Publicitate

Postaţi un comentariu