Păreri împărțite ale managerilor de muzee din Cluj cu privire la redeschiderea porților: „Ne asumăm riscuri inutile sau ne vedem, cu mască, la muzeu?”

Managerii celor mai importante trei muzee din Cluj-Napoca au păreri împărțite cu privire la redeschiderea instituțiilor pe care le conduc, începând cu data de 15 mai când România va trece de la starea de urgență la starea de alertă în privința pandemiei de coronavirus. Dacă directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei consideră că cea mai bună soluție ar fi deschiderea într-o primă etapă doar a muzeelor în aer liber, managerul Muzeului de Artă din Cluj este încrezător că spațiul generos al Palatului Bánffy va permite o bună organizare a circuitelor, în condiții de siguranță. De cealaltă parte, managerul Muzeului de Istorie a Transilvaniei este de părere că această decizie este un risc inutil și că ar fi fost mai bine pentru toți să fie amânată redeschiderea muzeelor pentru o dată ulterioară.

În această săptămână, mulți manageri de muzee au discuții între ei cu privire la măsurile cărora trebuie să se adapteze. Pe de altă parte, se ocupă de achiziții și analizează fondurile pentru achiziționarea mijloacelor de protecție și echipamente.

„Secția în aer liber, respectiv, Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”,  se poate deschide fără probleme și poate ar fi fost o idee bună ca, într-o primă etapă, să fie deschise doar muzeele în aer liber și a doua etapă să continue cu cele pavilionare. Dar acum suntem în faza în care ne pregătim să asigurăm toate condițiile pentru vizitatori. Ne dorim să deschidem și secția pavilionară, mai ales că avem o expoziție dedicată ceramicii din Deja, județul Sălaj, care ar fi trebuit să fie vernisată în 13 martie. Dar, e o expoziție deosebită pentru care s-a lucrat mult și merită să fie văzută. Așteptăm clarificări din partea autorităților cu privire la restricțiile pe care va fi necesar să le impunem în termeni de organizare a circuitului”, a declarat istoricul Tudor Sălăgean, pentru Transilvania Reporter.

Pe durata stării de urgență, în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvania, angajații au desfășurat alte tipuri de activități, au făcut inventarieri în același timp cu continuarea lucrărilor la refacerea anvelopei Palatului Reduta, în condițiile în care publicul nu a mai fost prezent.

„În grupurile noastre de lucru din domeniul muzeal avem o serie de puncte de vedere, care acum sunt în discuție. Mai ales muzeele pavilionare cu aflux mare de vizitatori au îngrijorări în privința acestei redeschideri. Din partea Asociației Muzeelor in Aer Liber am transmis punctul nostru de vedere, în cazul acestor muzee fiind mai ușor de respectat măsurile impuse de situația actuală.

E o situație ciudată aceasta pe care o experimentăm. Cred că va mai dura puțin, dar nu am nicio îndoială că vom reveni la normalitatea dinainte. Societatea este organizată la fel, nu cred că se vor schimba multe în modul nostru de gândire”, consideră Tudor Sălăgean.

Nici Muzeul de Artă din Cluj nu a stat „degeaba” în aceste ultime săptămâni. Nu a fost pusă problema disponibilizărilor, singurul sector unde a fost înregistrată o ușoară reducere de activitate a fost cel de supraveghere.

„Muzeul nu este un mausoleu, nu e o instituție care adăpostește lucruri moarte și vechi. Muzeele au funcții mult mai complexe. Ne-am pregătit pentru ceea ce va urma, conform cu imperativele pe care le implică o postpandemie. S-a vorbit mult că în viitorul apropiat nu va mai fi ce a fost. Eu nu vreau să cred această perspectivă. Cred că în circa două luni vom intra în normalitate din toate punctele de vedere. Nu vom fi nici mai buni, nici mai deștepți, nici mai înțelegători, ci vom avea aceleași metehne”, a precizat Lucian Nastasă-Kovacs, managerul Muzeului de Artă.

Potrivit acestuia, Muzeul de Artă din Cluj este avantajat prin faptul că are la dispoziție spațiile mari ale Palatului Bánffy.

„Una din condițiile pentru a proteja publicul vizitator este de a găsi soluții în ceea ce privește circuitul și proximitatea vizitatorilor. Având o formă dreptunghiulară, palatul poate asigura un circuit cu intrare separată de ieșire. În plus, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, am achiziționat un alt sistem de emitere a biletelor la intrare. Nu va mai exista metoda clasică de manevrare a biletelor, ci avem un sistem care îi va da vizitatorului acces direct la bilet. În curând, vom achiziționa și serviciul de eliberare a biletelor online. Deja avem achiziționate măști de protecție și substanțe de sterilizare, care vor fi distribuite la cerere. Una dintre probleme este nevoia de a procura un termometru performant pentru a lua temperatura vizitatorilor. Cred că această dorință este peste putințele instituțiilor bugetare din România. Dar voi încerca să găsesc soluții. Nu este de glumă. După două luni de stat în casă, oamenii vor dori să meargă undeva. Să nu uităm că anul trecut, în lunile martie și aprilie am avut între 11.000 și 13.000 de vizitatori în aceeași lună”, a atras atenția Lucian Nastasă-Kovacs.

Situația actuală pune presiune pe instituțiile culturale și pe sectorul cultural în general. Muzeul de Artă desfășura de câțiva ani programe de educație muzeală, de care se ocupa istoricul de artă Alexandra Sârbu. Săptămânal erau organizate conferințe sau lansări de carte. Acum, managerilor le-a fost aruncată provocarea de a gestiona o activitate care nu se anunță deloc liberă.

„În perioada viitoare vom deschide ușile pentru expoziția lui Marcel Lupșe, o expoziție personală de pictură, desen și obiect care a avut vernisajul în 5 martie. Expozițiile pe care le aveam pentru această perioadă vor fi reprogramate pentru anul viitor, pentru că anul acesta vrem să menținem calendarul. Lucrurile se pregătesc pentru luna septembrie, inclusiv pentru Clujotronic – Electro Arts Festival Public, pe care îl organizează Centrul Cultural German și Institutul Francez. Noi ne respectăm parteneriatele, cu speranța că în toamnă lucrurile vor fi mult mai calme”, a mai spus managerul Muzeului de Artă.

Printre multele activități din această perioadă s-a continuat și procesul de restaurare a Palatului Bánffy. Închiderea circuitului muzeal a generat un paradox. Ceea ce nu s-a făcut într-un an se rezolvă acum, în ultima lună. Lucian Nastasă-Kovacs estimează că, în primele două săptămâni ale lunii iulie, schelele dinspre fațada Pieței Unirii vor fi date jos. Echipa de restauratori este una extrem de complexă și lucrează pe diverse tipuri de piese de monument, unele dintre acestea nefiind restaurate de 220 de ani. S-a profitat de lipsa fluxului de vizitatori. De asemenea, Palatul Bánffy are și o a doua curte și se intervine pentru prima dată pe acea fațadă.

„Să nu vă imaginați că de miercuri, când vor fi deschise muzeele în România, noi vom pune Palatul în circuit. Deschiderea muzeului se va face treptat. Probabil, de la 1 iunie vrem să prelungim programul de vizitare, măcar până la ora 18.00. Lumea va fi în căutare de aceste tipuri de socializări. Vom găsi formula de a crea un mediu sigur pentru public, inclusiv în contextul lansărilor de carte sau a conferințelor”, a spus Lucian Nastasă-Kovacs.

Directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix Marcu, la rândul său așteaptă recomandările autorităților privind măsurile de siguranță impuse. Personal își păstrează scepticismul cu privire la revenirea la normalitate. Îl îngrjorează faptul că la ultima rectificare au fost tăiate toate fondurile legate de cheltuieli de la Ministerul Culturii, ceea ce presupune că niciun muzeu care aparține de Ministerul Culturii nu va putea face investiții de capital.

„Eu sunt destul de sceptic și nu cred că această relaxare ar trebui începută cu deschiderea muzeelor care au doar spații interioare. Majoritatea spațiilor sunt de dimensiuni reduse, cum sunt și la noi și va fi foarte greu să menținem măsurile de siguranță. Nu va fi imposibil. Vor intra mai puțini oameni, poate cu programări prealabile. Sunt destul de sceptic și, în general în toată lumea, din America până în China, atitudinea aceasta a fost: să se înceapă cu deschiderea muzeelor în aer liber. Și noi vom avea expoziții în aer liber, dar rămân sceptic. În spațiile interioare avem programată pentru iunie o expoziție de mare amploare dedicată granițelor Imperiului Roman, cu cele mai importante piese descoperite în România, dar nu vom face un vernisaj cum obișnuiam pe vremuri. Încercăm să o prezentăm inclusiv online. Pentru a doua jumătate a anului, pregătim o expoziție dedicată istoriei Transilvaniei și a Clujului. Cred că va fi un an foarte greu pentru sectorul cultural și pentru muzee și este o ocazie pentru acestea să își îndeplinească și celelalte funcții, pe lângă cea de valorificare a patrimoniului.

Sunt reținut cu privire la revenirea la normalitate. Muzeele se deschid cu diverse precauții, însă cel mai rezonabil ar fi fost să se deschidă doar din iulie. Ar fi fost potrivită o perioadă de testare în muzeele în aer liber și doar mai târziu să fie deschise cele cu spații interioare. În Hong Kong, de exemplu, după ce s-au deschis muzeele, au fost închise din nou. Muzeele nu ar trebui să fie un mediu de testare. Ne asumăm riscuri inutile. Și nu cred că oamenii se vor înghesui să viziteze muzeele. Ne vom gândi la activități în curtea muzeului, dar spațiile închise, chiar dacă le vom deschide, vor fi mult prea restricționate pentru a atrage pe cineva. Ne adaptăm, dar nu cred că până în toamnă se va normaliza situația”, a declarat Felix Marcu pentru Transilvania Reporter.

Noaptea Muzeelor

În același context, ediţia de anul acesta a Nopţii Muzeelor va avea loc pe 14 noiembrie, potrivit unei propuneri a organizatorilor europeni.

Iniţial, Noaptea Muzeelor a fost programată pentru 16 mai, dar evenimentul a fost amânat din cauza crizei coronavirusului. „Pandemia declanşată de COVID-19 a determinat organizatorii europeni ai Nopţii Muzeelor să modifice data de organizare a ediţiei 2020. Propunerea este pentru data de 14 noiembrie 2020″, se arată într-un anunţ publicat pe pagina de Facebook a ediţiei româneşti a evenimentului cultural.

Noaptea Muzeelor este organizată în mod tradiţional în sâmbăta cea mai aporopiată de data de 18 mai, când este marcată Ziua Internaţională a Muzeelor. Anul acesta, evenimentul era programat pe 16 mai. Evenimentul adună mii de muzee şi instituţii culturale din zeci de ţări europene care îşi păstrează deschise porţile în aceeaşi noapte.

Ediţia de anul trecut a Nopţii Muzeelor a atras peste un milion de vizitatori la nivel naţional şi a propus publicului expoziţii în diferite instituţii muzeale, intervenţii şi experienţe artistice, proiecţii, dans, piese de teatru şi concerte. În România, evenimentul este organizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, membru în conducerea celei mai mari reţele paneuropene a muzeelor Network of European Museum.