Liviu Dragnea despre aeroportul clujean: Se deschide o poartă pentru dezvoltare în această regiune

Liviu Dragnea

Odată cu noua pistă – de 2.200 de metri acum şi apoi de 3.500 de metri – aeroportul clujean poate să intre în rândul aeroporturilor importante ale lumii. În acest fel, ce rol ar putea să joace aeroportul clujean în dezvoltarea regiunii de Nord-Vest, a Transilvaniei şi a României în general?

În general, aș putea spune că orice aeroport reprezintă o poartă, o punte de legătură cu o altă lume mai mult sau mai puțin îndepărtată. Dacă aeroportul este internațional, atunci poarta este deschisă către lumea internațională. Noua pistă de la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca deschide practic în această parte a României o poartă către piețele străine, către investitorii străini și în general către Uniunea Europeană și întreaga lume.

Aș merge chiar mai departe și aș spune că prin această investiție la Cluj-Napoca se deschide o poartă pentru dezvoltare în această regiune. În acest sens aș sublinia că, dincolo de beneficiile simțite la nivel personal de locuitorii din această zonă, care vor avea opțiuni mult mai comode de deplasare în țară și străinătate, noua pistă va permite și dezvoltarea transportului de mărfuri ceea ce va crea multe oportunități economice la nivelul municipiului Cluj-Napoca și în întreaga regiune de Nord-Vest.

Dar potențialul economic al unui aeroport nu stă doar în propria sa infrastructură, cum ar fi în cazul nostru pista de aterizare-decolare, ci şi în conexiunile sale cu localitățile din regiune. Cu cât un aeroport este conectat cu mai multe orașe, unități de producție sau centre de afaceri, cu atât transportul de mărfuri și de pasageri prin acel aeroport va fi mai intens. În plus, să știți că nu mă uit doar la transportul de mărfuri. Clujul este o zonă foarte frumoasă a României care are multe de spus în domeniul Turismului. Iar după cum știți, aeroportul are un rol cheie în dezvoltarea turismului dintr-o anumită regiune, mai ales atunci când vorbim de turismul internațional. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de faptul că această zonă şi-a câştigat un renume pe plan internaţional atât în domeniul universitar, cât şi cultural.

Fiecare dintre aceste elemente, turism, cultură, educaţie, transport, afaceri va contribui atât la dezvoltarea localităților conectate la aeroport, cât și la creșterea veniturilor proprii ale aeroportului. Iar toate împreună vor stimula dezvoltarea Regiunii Nord-Vest, care, prin aportul suplimentar la produsul intern brut, va susține creșterea economică a întregii țări.

Ca ministru al dezvoltării privesc cu mare interes obiective de acest acest gen care contribuie la dezvoltarea regională și de aceea am ținut să mă implic în deblocarea acestei investiţii începând cu primăvara acestui an.

Dezvoltarea aeroportului clujean este o componentă a dezvoltării infrastructurii în această zonă a ţării, cu efecte directe şi indirecte asupra tuturor celorlalte componente implicate în dezvoltarea generală a unei regiuni – economică, socială, turism, sănătate, educație etc. Ținând cont de faptul că şi autostrada Transilvania ţine de această componentă a infrastructurii, vă gândiți la o dezvoltare integrată a celor două obiective importante, aeroportul şi autostrada?

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca are un mare avantaj pentru că e amplasat pe un nod de căi rutiere și feroviare care pot asigura conectarea cu localitățile din regiune.

În acest context, fără îndoială că autostrada Transilvania are un rol major. Întreaga concepție de dezvoltare regională în această regiune nu poate face abstracție de autostradă și de aeroport, care evident că trebuie corelate într-o strategie integrată pentru această zonă.

E foarte importantă realizarea autostrăzii dintre Turda și Sebeș, care va face legătura dintre municipiul Cluj-Napoca și implicit Aeroportul Internațional Cluj-Napoca de Coridorul IV European, care, la rândul său, face legătura dintre statele Uniunii Europene și Marea Neagră. Dar la fel de importante vor fi și legăturile dintre localitățile din regiune și autostrada Transilvania. Un indicator luat mereu în calcul de investitori când caută un loc pentru amplasarea unei afaceri este în câte minute se poate ajunge la un aeroport internațional. Cu cât timpul de acces este mai scurt, cu atât zona prezintă mai mult interes pentru investitori. Deci conectarea localităților la autostrada Transilvania, iar de aici mai departe la Aeroportul din Cluj-Napoca constituie un avantaj important pentru această regiune.

În afară de căile aeriană (aeroportul) şi rutieră (autostrada Transilvania), ce credeţi că ar trebui să-şi mai dezvolte sau să-şi consolideze în materie de transport regiunea de Nord Vest şi Transilvania în general?

Fără îndoială că și transportul feroviar este la fel de important. O mare parte din transportul de mărfuri din Uniunea Europeană se realizează pe șine, nu pe roți. Este un transport mai curat și destul de rapid. În plus, cu cât opțiunile de transport sunt mai variate, cu atât vor exista mai multe oportunități de afaceri. Sunt modele de afaceri care se pretează mai bine pentru o formă de transport sau alta. Investitorii își fac foarte atent calculele, cât îi costă transportul pe calea ferată, comparativ cu cel rutier sau ce volum pot transporta pe cale aeriană într-un anumit interval de timp. Deci cu cât o regiune oferă mai multe variante de transport, cu atât mai mult investitorii își vor putea optimiza mai bine  afacerile și vor fi mai interesați să desfășoare activități de producție sau comerciale în regiunea respectivă.

Ţintit, pe zona Clujului, pe regiunea de Nord Vest şi pe Transilvania în general, ce proiecte mai importante are în vedere guvernul?

Unul dintre cele mai mari proiecte din această zonă este, desigur continuarea construcţiei autostrăzii Transilvania, care urmează a fi conectată cu Coridorul IV european, prin realizarea celor 70 de km între Turda și Sebeș. Dar cred că aici trebuie continuate investițiile în dezvoltarea parcurilor industriale pentru că avem deja exemple de succes în această regiune. Continuarea pe această linie va conduce la formarea unor clustere economice, în care producătorii, furnizorii și distribuitorii se află în aceeași zonă, ceea ce contribuie la optimizarea afacerilor prin reducerea cheltuielilor de transport.

În al treilea rând, e foarte important să consolidăm legăturile între polii de creștere din această regiune, astfel încât aceștia să fie bine interconectați între ei. Ca și priorități strategice se are în vedere legătura dintre Oradea – Cluj-Napoca și prelungirea spre Târgu Mureș, legătura Cluj-Napoca – Dej – Bistrița, cu prelungire spre Suceava și legătura Cluj-Napoca – Dej – Baia Mare – Satu Mare.

Dacă până acum am vorbit despre dezvoltarea infrastructurală a zonei, de această dată m-aş referi la un alt domeniu de dezvoltare, şi anume cel al energiei. Este vorba despre un proiect integrat care vizează valorificarea potenţialului hidro-electric al României prin construcţia a noi hidrocentrale printre care se numără şi Tarniţa Lăpuşteşti. În acest sens, Hidroelectrica a semnat un memorandum de înţelegere cu companii chineze urmând a fi dezvoltate demersurile necesare pentru realizarea acestui proiect de mare anvergură pentru România.

Din perspectiva dezvoltării regionale există o situație specifică în Regiunea de Nord-Vest. Spre deosebire de restul țării aici există un număr mai mare de oraşe de mărime mică sau medie care sunt foarte apropiate între ele. Dacă resursele se vor concentra doar în câteva dintre acestea, atunci toate celelalte vor avea de suferit, ceea ce s-a și întâmplat în ultimele două decenii. Este deci nevoie de o strategie coerentă a regiunii care să prevadă ca fiecare dintre aceste localități de nivel mediu să urmărească o anumită specializare industrială astfel încât să își găsească un loc bine determinat în dezvoltarea întregii regiuni. Deci nu competiția pe resurse e soluția, ci specializarea diferențiată la nivelul localităților din această regiune. O astfel de strategie ar putea fi realizată și pusă în practică de către conducerea aleasă a viitoarei regiuni administrative.

Dezvoltarea unei regiuni ţine probabil foarte mult şi de viziune, de o strategie pe termen mediu şi lung. În ce fel vedeţi această regiune peste 20 de ani, să zicem? Care ar fi direcţiile pe care ar trebui să fie îndreptată?

Această regiune are foarte multe avantaje în plan de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni din România. Are un centru universitar foarte puternic și foarte apreciat, care poate furniza o forță de muncă înalt calificată pentru activități de producție cu valoare adăugată ridicată. Are o infrastructură bună, comparativ cu alte zone din România. Are deja mai multe nuclee de afaceri care pot constitui o bază importantă pentru creșterea activității economice. Iar Clujul, în comparație chiar cu Bucureștiul, este mai bine amplasat în raport cu accesul la piețele din Uniunea Europeană – iar aeroportul despre care vorbim va potența mult acest avantaj de poziționare. Nu în ultimul rând, aș menționa că varietatea culturală și etnică din această regiune reprezintă un factor pozitiv din perspectiva dezvoltării. Prin urmare, Regiunea Nord-Vest are toate ingredientele necesare pentru a genera dezvoltare durabilă. Important este ca această dezvoltare să fie distribuită cât mai uniform la nivelul întregii regiuni. Este important ca și alte centre urbane să țină pasul cu municipiul Cluj-Napoca. E important mai ales pentru municipiul Cluj-Napoca, pentru că se creează o piață regională mai bogată în care pot fi valorificate produsele de la Cluj, se pot dezvolta mai mulți furnizori regionali pentru oamenii de afaceri din Cluj și se creează la nivel regional o forță de muncă specializată în domenii foarte variate. Paradigma concurențială cu Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bistrița sau Zalău, trebuie depășită și trebuie căutate formule de colaborare, de asociere și de corelare a strategiilor de dezvoltare. Aceasta cred că ar fi o direcție importantă de dezvoltare. Peste 20 de ani sunt absolut convins că municipiul Cluj-Napoca și întreaga Regiune Nord-Vest vor reprezenta principalul competitor al Bucureștiului pe plan național. Deja observăm că mulți investitori străini preferă să vină la Cluj, decât în București, ceea ce e foarte bine pentru că doar așa vom diminua decalajele uriașe care există în prezent între Capitală și restul țării. Prin urmare, îmi doresc și cred cu multă convingere că în următorii 20 de ani Regiunea Nord-Vest va recupera decalajul față de Regiunea București-Ilfov, ceea ce va fi cu adevărat benefic pentru întreaga țară.

 

Citește și:

Ioan Rus, despre Aeroportul Internațional Cluj: „În batalia pentru aeroport am fost când general, când soldat, dar mă bucur de victorie ca un copil”

Distribuie:

Postaţi un comentariu