Ioan Rus, despre Aeroportul Internațional Cluj: „În batalia pentru aeroport am fost când general, când soldat, dar mă bucur de victorie ca un copil”

FOTO: Dan Bodea

29.792 de zile. Atât s-a scurs de la înfiinţarea aeroportului clujean, pe 1 aprilie 1932, şi până mâine, 26 octombrie 2013, când va fi dată în folosinţă noua sa pistă. De la avioane Farman-Goliath cu 10 locuri şi Junkers 13, cu 5 locuri, aeroportul clujean va putea opera, o dată cu noua sa pistă, şi cu cele mai mari avioane din lume, de tipul Boeing 747 de 400 de tone şi cu o capacitate de peste 400 de pasageri. Un pas mare pentru aeroportul clujean şi, o dată cu el, un pas mare pentru Cluj şi Transilvania.

După deschiderea pentru traficul internaţional, în 1996, şi depăşirea pragului de un milion de pasageri anual, sâmbătă va fi un al moment important în dezvoltarea aeroportului clujean: inaugurarea noii piste. Acum, cu cei 2.200 de metri, iar în următorii anii şi cu restul de până la 3.500 de metri.

Importanţa momentului de sâmbătă pentru Cluj, pentru Transilvania şi chiar pentru România este subliniată şi de faptul că cel puţin jumătate din guvern este aşteptat la Cluj, în frunte cu premierul Victor Ponta şi alături de preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

Transilvania Reporter vă prezintă o serie de interviuri cu persoane relevante în ceea ce privește istoria recentă a Aeroportului Internațional Cluj.

Pornind de la faptul că aeroportul clujean se apropie de marile aeroporturi ale lumii, atât din punct de vedere al dotărilor, cât şi al numărului de pasageri, şi că este deja al doilea aeroport al ţării, care credeţi că va fi rolul acestuia în dezvoltarea Clujului, a regiunii şi a ţării în următorii 10-20 de ani? Efecte economice, sociale etc, chiar geopolitice.

 

Dezvoltarea Aeroportului din Cluj Napoca a fost o condiţie venită din partea majorităţii companiilor care au investit sau care au dorit, de-a lungul timpului, să investească la Cluj sau în zonele limitrofe. Pe parcurs, a devenit o nevoie firească a noastră, a clujenilor, pentru că am evoluat ca indivizi şi ne-am dorit să nu mai fim izolaţi şi, la un moment dat, am ales calea Europei. Asta a însemnat din start că prioritatea numărul unu trebuia să fie pentru noi dezvoltarea infrastructurii. Mă număr printre iniţiatorii proiectului de dezvoltare a Aeroportului, împreună cu cel pentru Autostrada Transilvania, şi cu toate dificultăţile pe care aceste două proiecte le-au avut şi le mai au încă, eu continui să cred că acestea sunt două din cele mai importante direcţii care pot propulsa Clujul pe harta Europei. Clujul, alături de Transilvania, are multe de oferit Europei, dar este important ca europenii să poată ajunge la noi sau să mergem noi înspre ei. Numai în felul acesta, ei pot să vadă cine suntem  şi ce putem aduce noi în plus în dinamica Europei. Mă simt însă dator să spun că au fost necesari 50 de ani să facem 2, 1 kilometri de pistă şi, dacă menţinem, acest ritm mă tem că Autostrada Transilvania devine o utopie. Ceea ce vă asigur că nu este şi fiecare om care merge cu maşina măcar o dată pe an de la Cluj la Oradea sau de la Cluj la Bucureşti este în asentimentul meu. Din pacate, pentru orice proiect trebuie duse adevărate răboaie de cruciați.

Ar putea să fie aeroportul clujean centrul în jurul căruia să se dezvolte întreaga regiune de Nord-Vest sau chiar toată zona Transilvaniei?

 

Aeroportul din Cluj Napoca este al doilea cel mai mare aeroport din România şi este primul aeroport din ţară care a obţinut finanţare europeană pentru un proiect care vizează devoltarea infrastructurii de transport intermodal, aspect important prin faptul că dă soluţia pentru interconectarea transportului aerian cu cel feroviar , iar aeroportul clujean devine astfel un mod de transport combinat, atât de călători, dar şi de marfă, de interes european şi intercontinental . Pe de altă parte, descentralizarea / regionalizarea va impune apariţia aeroporturilor regionale şi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale tarii pentru că altfel va fi dificil pentru acestea sa atraga fonduri europene. Din punct ul de vedere al aeroporturilor regionale, acestea vor fi în avantaj pentru că,   în exerciţiul financiar viitor al uniunii Europene, aeroporturile vor putea să acceseze atât fonduri din programele care vizează domeniul transporturilor, dar şi pe cele care au ca obiectiv dezvoltarea regional. Altfel spus, condiţiile ne sunt oferite, noi trebuie doar să ştim să le folosim şi să avem un proiect clar pentru asta. Un aeroport în regiune este astăzi un punct de o importantă stategică mai mare decât erau, înainte, bazele militare. Este o competitie acerbă în fiecare regiune pentru a aduce un asemenea centru nervos al infrastructurii. In asemenea cazuri se fac alianţe contra naturii, apar inamici sau competitori la care nici macar nu te gandesti. Bătălia pentru modernizarea acestui aeroport a fost una dintre cele mai importante războaie pe care a trebuit să le duc în ultimii 20 de ani, dar sunt bucucuros ca am reuşit. În această bătălie pentru aeroport am fost când general, când soldat, dar de fiecare dată am fost acolo si am pus umărul și mă bucur de această realizare.

 

 

La dezvoltarea aeroportului clujean au contribuit, de-a lungul timpului, cam toate forţele politice. Inclusiv preşedinţii Consiliului Judeţean Cluj şi prefecţii clujeni au fost de la mai multe partide. În acest fel, aeroportul clujean ar putea să fie şi un exemplu de obiectiv transpartinic, un exemplu de bună practică, să spunem aşa, care să ducă la coalizarea tuturor forţelor politice în jurul unor proiecte importante pentru regiune?

 

Aeroportul, Autostrada Transilvania, Spitalul Regional de Urgenţă, sunt toate proiecte care au depăşit graniţele ideologice dintre partide şi fac parte din proiectul pentru Transilvania. În urmă cu câţiva ani eram puţini cei care am lansat ideea unui proiect numit Transilvania, iar unii ne-au acuzat de secesionism. Acum mă bucur că aceste mentalităţi au fost depăşite şi că suntem mai mulţi cei care credem că toti oamenii politici au măcar datoria morală faţă de cetăţeni de a le propune proiecte şi de a le trezi nevoia de aspiraţii pentru comunitatea în care trăiesc. Nu vreau sa idealizăm prea mult colaborarea transpartinică, dar pot spune că am găsit în liderii locali parteneri de proiect, chiar dacă au fost şi perioade în care unii era cat pe ce să-şi pună numele pe firma instituţiei. Uneori, s-a facut exagerat de multă propagandă electorală pe realizări mici, unele componente au fost inaugurate de acte ori venea un lider de partid de la Bucureşti. Dincolo de toate, este o realizare a tuturor.

Am putea deci spune ca mediul politic din Transilvania poate fi mai receptiv la proiecte care presupun o colaborare transpartinica?

 

Nu suntem noi, ardelenii, mai deştepţi ca alţii, dar cu siguranţă cred că avem capacitatea de a deveni o comunitate mai aşezată şi mai conştientă de nevoile ei, iar în acest moment noi, cei care facem politică, trebuie să avem înţelepciunea de a continua ceea ce am început. Sunt atât de multe lucruri de făcut pentru comunitatea în care trăim, iar polemica politicianistă, fără proiect, nu ne ajută, ba mai mult ne poate face să pierdem ocazii. Este ruşinos să vină reprezentanţi ai unor instituţii internaţionale să ne arate care sunt priorităţile noastre ca ţară. Şi noi ştim ce avem de făcut, dar nu vom putea să mergem mai departe fără o mai mare determinare şi fără să ne concentrăm  a energiile în beneficiul comunităţii noastre. Nu-mi plac teoreticienii şi nici cei care fac mereu planuri doar de dragul comunicării, prefer să lucrez cu oamenii pragmatici care nu se încurcă în ideologii sau în narcisism. Nu regiunile sunt de vină, indiferent de punctele cardinal unde se află, centralizarea excesivă din Bucureşti produce blocajul şi chiar lipsa de consistenţă si proiecte. Liderii locali din orice zonă au proiecte şi disponibilitatea de a le face chiar cu colaborarea interpartinică. Pentru această pistă, am fost sprijiniţi de Bucureşti prin vicepremierul Dragnea. E o floare rară, dar vizibilă în deşertul dintre periferie și capitală.

 

Citește și:

Liviu Dragnea despre aeroportul clujean: Se deschide o poartă pentru dezvoltare în această regiune

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. giani says:

    Domnule ziarist, Boeing 747 e deprte de ceea ce inseamna “cele mei mari avioane”. Puteai trece Airbus 380, Boeing 777, C5 Galaxy, Antonov 124, Hercules etc. Astazi “747” este un biet asin.

Postaţi un comentariu