Clujul viitorului: inima oraşului bate pentru şi prin cultură

Un oraş, 400 de specialişti, 1.000 de pagini de strategie

16 luni, 400 de oameni care au lucrat pe sectoare de activitate, 918 mailuri cu sugestii şi un document de peste 1.000 de pagini. Aşa arată strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, dezbaterea finală a documentului având loc miercuri, 17 decembrie. Întregul proces de eleborare a strategiei a fost coordonat de specialiştii de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB.

[stextbox id=”custom”]

Viziune

• Orașul Cluj-Napoca își definește dezvoltarea în termenii calității vieții locuitorilor săi. Cluj-Napoca va fi un spațiu al realizării individuale și colective, cu cetățeni activi, un mediu economic creativ, complex, dinamic și competitiv, capabil să utilizeze resursele într-un mod integrat și să ofere o dezvoltare sustenabilă a comunității.

• Clujul va fi un model de bună guvernare, cu o administrație transparentă, progresistă, performantă, în care cetățeanul va fi partenerul administrației.

• Clujul va fi un pol de excelență academică, unde mediul universitar angajat în viața comunității va fi sursă a creativității, inovației și cercetării.

• Clujul va fi un reper european prin viața sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea și inițiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea comunității, devenind motorul transformării sociale și regenerării urbane.

• Cluj-Napoca va fi un oraș care promovează principiile incluziunii și coeziunii socio-teritoriale, asigurând participarea grupurilor vulnerabile la deciziile privind prioritățile de dezvoltare.

• Clujul se va defini ca un oraș european, centrul istoric al Transilvaniei, o comunitate cu caracter unic, intercultural.

• Cluj-Napoca va fi o rețea de comunități interconectate, un laborator al creativității sociale, un oraș cu spirit tânăr, în egală măsură prietenos și responsabil.

[/stextbox]

Aşa ar trebui să arate Clujul viitorului. Cum s-a ajuns însă la acest profil strategic pentru oraş ne explică decanul FSPAC, Călin Hinţea. „Trebuie să spun de la început că nimeni nu a fost plătit pentru această muncă dar noi am căutat să lucrăm cu oameni foarte buni în domeniul lor. Ceea ce înseamnă automat că oamenii aceia nu au timp. La film a fost Tudor Giurgiu coordonator, la partea de IT au fost cei de la IT Cluster, cei de la Fabrica de Pensule care s-au ocupat de cultură, la Integrare Europeană s-au ocupat Vasile Puşcaş şi Nicolae Păun, Mircea Miclea pe învăţământ preuniversitar, toţi oamenii aceştia sunt destul de ocupaţi. Ceea ce m-a surprins foarte plăcut a fost că nimeni nu a spus că nu face. Toţi au venit şi au zis, da, facem pro bono, pentru că este un lucru important pentru comunitate. La fel foarte important, pentru că toţi se sperie când aud de 1.000 de pagini, 80% din acele pagini sunt analize. Dacă vrei să ai 25 de pagini de concluzii, documentul strategic propriu-zis, acel profil strategic al oraşului, ai nevoie de analize serioase. Fiecare grup pe sectoare, pe domenii a trebuit să facă această analiză serioasă a domeniului respectiv, să identifice şi principalele probleme, să propună soluţii dar şi 15 programe operaţionale pe fiecare sector. Iar documentul esenţial care a rezultat este în 21 de pagini şi este profilul strategic al oraşului”, a explicat Călin Hinţea.

Conceptul strategic: calitatea vieţii

În urma dezbaterilor şi analizelor s-a conturat un concept strategic clar: oraşul trebuie să se axeze pe calitatea vieţii, pe creşterea şi îmbunătăţirea acesteia. Şi aceasta deoarece baza de pornire e una favorabilă şi atractivă. Clujul are un standard destul de ridicat în ceea ce priveşte calitatea vieţii. „Când am spus că ne concentrăm pe calitatea vieţii în oraş am aplicat un chestionar la nivelul Clujului. 900 de respondenţi, care ne-au dat peste 100 de pagini de răspunsuri legate de calitatea vieţii. Ceea ce a reuşit oraşul în ultimii ani e foarte important. Clujul şi-a jucat foarte bine cartea, a trecut în perioada post comunistă de la centrul acela forţat industrializat la un oraş axat pe servicii. Am făcut sondaj şi în 2007 şi în timp ce oamenii politici vorbeau de centru industrial, cetăţenii au răspuns la chestionare şi au spus că văd Clujul în primul rând ca centru universitar, apoi medical, turistic şi abia pe locul patru erau industria. Era o discrepanţă de vedere. Prima trecere a fost deci dinspre zona industrială înspre Clujul de servicii. Focusul era pe furnizare de servicii bancare, de leasing, universitare, medicale, asigurări. Acum cred că saltul principal este spre un oraş care se axează pe calitatea vieţii. Aceasta e filosofia de bază a strategiei”, mai spune decanul FSPAC.

Acesta crede că oraşul trebuie să profite de atractivitatea pe care o are şi pentru cei care vin dinafară . „Foarte simplu spus, Clujul e într-o fază în care atrage foarte mult din afară, energie. De ce? Pentru că există o calitate a vieţii foarte bună, dar care, bineînţeles, poate şi fi îmbunătăţită. Altfel spus, dacă Clujul oferă o calitate bună a vieţii va atrage şi va reţine resursă umană de nivel înalt şi acea resursă va atrage restul: industrie de vârf, economie sofisticată, bazată cunoaştere”, crede Hinţea.

Calitatea vieţii poate fi însă măsurată prin indicatori mai mult sau mai puţini vizibili, iar cercetările care s-au făcut în lume în ultimii ani acordă o importanţă mărită acestui aspect. „Sigur parametrii pe care îl poţi lua în calcul sunt mai mult sau mai puţin vizibili. Ce pot spune este că la Cluj avem ca element deosebit parametrul privind libertatea, unde procentul este foarte crescut. Oamenii se simt liberi să se exprime aici la Cluj. Aşa că pentru noi nu a fost o surpriză faptul că acum, în noiembrie, înainte de alegeri s-a ieşit masiv în piaţa publică, ştiam de peste un an că există acest grad ridicat de libertate. Şi ca un exemplu şi mai bun, în vară la una din dezbaterile pe baza strategiei un grup de activişti au venit chiar în acea sală să îşi manifeste nemulţumirea referitor la modul cum s-a procedat cu comunitatea de romi de pe strada Coastei. Iar eu am spus atunci că este perfect, ce alt exemplu mai bun care să ilustreze faptul că datele cercetării noastre sunt valide, că la Cluj oamenii se simt foarte liberi să se exprime”, completează decanul FSPAC.

Comunitatea pune Clujul pe harta lumii

„Clujul ajunge pe harta lumii nu prin instrumente tradiţionale, cum am fi noi înclinaţi să credem, ci prin proiecte inedite. Cum e în domeniul culturii, Fabrica de Pensule, iar ca acest grup sunt zeci de grupuri în oraş şi pe alte domenii, grupuri pe care ne-am axat noi în acest demers al strategiei şi pe care le-am implicat în elaborarea acestui document strategic. Noi am dat doar cadrul metodologic şi i-am lăsat pe ei să spună care e strategia pe domeniul lor, am implicat astfel comunitatea”, subliniază coordonatorul strategiei. Acesta spune că documentele rezultate pe cele 24 de sectoare strategice au fost analizate şi comparate pentru a identifica suprapunerile. Aşa au rezultat factorii strategici cheie pentru Cluj. „Factorii strategici cheie care rezultă din tot acest demers pentru Cluj sunt trei la număr: universităţile, inovaţia şi partea participativă. Este clar că universităţile sunt esenţiale pentru Cluj cu efecte directe şi indirecte. E chiar simplu, dacă facem un exerciţiu de imaginaţie şi scoatem din oraş universităţile cu tot ce înseamnă ele, studenţi, profesori mediu academic, trebuie să ne întrebăm cu ce rămânem, rămânem oraşul în care nu se întâmplă nimic. Apoi, partea de inovaţie, de economie inovativă bazată pe cunoaştere e foarte importantă, şi avem resurse şi aici. Ca exemplu putem lua cultura, care aduce inovaţie. În fine partea participativă a comunităţii e iar un element esenţial. Administraţia nu este liderul care „conduce” comunitatea ci e un catalizator pentru comunitate, iar succesul bugetului participativ demonstrează că avem exemple bune şi pe acest sector”, adaugă Hinţea, care crede că succesul strategiei e direct legat de colaborarea strânsă şi permanentă între administraţie şi comunitate. „Strategia o putem privi ca un ţel înalt spre care tindem. Dar eu cred că dacă vor exista în continuare grupuri de lucru, poate pe cele trei elemente enunţate, care să se întâlnească periodic cu cei din administraţie, măcar de două ori pe an şi să vadă ce s-a făcut ce mai e de făcut, ce oportunităţi sunt, atunci există şansa ca oraşul Cluj din strategie să devină realitate”, a explicat acesta.

[stextbox id=”custom”]

Clujul cultural

Specialiştii care au lucrat la strategie consideră că drumul pe care trebuie să meargă Clujul e unul cultural. „Clujul trebuie să accepte cultura ca motor al dezvoltării sale, a viitorului său. Este o cale ce ar trebui urmată. Sigur dacă acum te duci în ţară la opt primari de oraşe şi le spui să investească în cultură că aceea va aduce o dezvoltare a oraşului nu cred că vei găsi foarte multă înţelegere. La Cluj cred că se poate. De exemplu, faptul că vom fi în 2015 Capitala Europeană a Tineretului şi că ne pregătim pentru 2021 Capitală Culturală Europeană, cred că mai importante sunt toate demersurile pe care le facem până atunci decât titlul. Iar faptul că avem o strategie separată pentru cinematografie şi una pentru cultură şi industrii creative se justifică datorită TIFF-ului, un festival foarte important pentru oraş. Dar avem şi alte astfel de iniţiative pornite din comunitate cum e şi Electric Castle, care s-au dovedit a fi elemente de succes pentru Cluj”, mai spune decanul FSPAC.

[/stextbox]