Angela Filote, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România:„Prin votul lor, românii pot influența deciziile ce se vor lua la Bruxelles”

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, și-a început seria de vizite regionale la Cluj, aceasta fiind prima de acest gen de la preluarea funcției. La Cluj, Angela Filote s-a întâlnit cu primarul Emil Boc și cu prefectul județului, Gheorghe Vușcan, cu care a discutat despre oportunități de atragere a fondurilor europene în ciclul bugetar 2014-2020. În perspectiva datei de 25 mai, când cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sunt așteptați să voteze componența Parlamentului European, Angela Filote a vorbit despre importanța acestui scrutin, explicând faptul tendința de a cataloga aceste alegeri ca neimportante este una generală la nivelul Europei, fiind prezentă pe fondul unei suficiențe generale cauzată modul în care europenii percep drepturile pe care le au.

 

Vă aflați pentru prima dată într-o vizită de lucru în afara Bucureștiului de când ați preluat funcția de șefă a Reprezentanței Comisiei Europene. Cu ce impresii ați rămas după aceste două zile?

„În Transilvania se simte că România este stat membru al UE. Există un spirit foarte activ, tolerant, multicultural și preocuparea de a folosi la maximum oportunitățile existente. Pe de altă parte, este importantă, pe lângă absorbția fondurilor europene, absorbția valorilor europene care de multe ori reprezintă obiectivul final al acestor finanțări care sunt oferite”

În perspectiva alegerilor europarlamentare care vor avea loc în 25 mai, ce ne puteți spune despre importanța acestui vot?

Dintre toate tipurile de alegeri, cele pentru Parlamentul European sunt cele mai importante pentru că este pentru prima oară când în funcție de rezultatul acestor alegeri se va alege și președintele Comisiei Europene. Astfel, două dintre cele trei instituții cheie ale Uniunii Europene sunt direct afectate de acest vot și ne interesează foarte mult ca viitorul Parlament European și componența sa politică să fie influențată și de votul românilor. De aceea, noi încurajăm lumea să facă efortul de a merge la vot pentru că votul lor contează.

Spuneați de un complex de inferioritate pe care îl au românii atunci când se raportează la cetățenii din alte state europene. Se sesizează acest complex și atunci când vine vorba de importanța pe care o acordă ei votului lor?

Nu cred, pentru că exact același fenomen îl vedem și în state care nu au niciun complex sau chiar din contră. Este mai degrabă o distanță pe care cetățeanul o percepe între el și Bruxelles. Există ceea ce se numește un „deficit de democrație” în sensul că noi stăm aici, la Cluj, iar deciziile se iau la Bruxelles și oamenii imediat se gândesc „Cum aș putea eu să influențez?”. De fapt sunt foarte multe mecanisme create prin care se pot influența acele decizii: prin miniștrii reprezentanți ai României care participă în Consiliul de Miniștrii care este cameră legislativ, apoi prin parlamentarii români care participă la lucrările Parlamentului European care și el este cameră legislativă și nu în ultimul rând prin comisarul român care stă în executivul UE și care are un rol important și el.

Ați declarat că românii tind să aibă mai multă încredere în instituțiile europene față de cele locale și centrale. De unde această atitudine?

Sincer, mi-ar plăcea și mie să știu. Pot doar să-mi dau cu părerea și să spun că la întregul nivel al UE există o dezamăgire generală față de clasa politică și față de capacitatea ei de a oferi soluții la problemele cu care oamenii se confruntă. Totodată, este adevărat faptul că odată cu globalizarea a deveni imposibil pentru orice guvern al oricărei țări oricât de puternice  ca singur să găsească soluții la marile probleme. Tocmai din acest motiv s-au creat aceste structuri precum UE în care se încearcă mărirea spațiului de suveranitate prin coordonarea politicilor naționale cu politicile altor state mebre sau prin cedarea de suverinatea către un executiv supra-național cum este Comisia Europeană care are capacitatea de a găsi soluții ce depășesc granițele și resursele unui singur stat.

Se preconizează totuși o prezență la vot de doar 20% la nivel european iar tinerii par hotărâți să „saboteze” acest vot. Discutând cu tineri în vizita dumneavoastră cum i-ați simțit în raport cu acest vot?

Cineva spunea că va conta foarte mult cum va fi vremea. Dacă vremea va fi frumoasă tinerii vor ieși în parc, la picnic și mai puțin la vot. Este vorba și de o asumare a rolului de cetățean european și de membru al cetății politice. Este important ca tinerii și nu numai să înțeleagă care este miza alegerilor, să realizeze cât de mult din ceea ce se decide în Parlamentul Europeanajunge să îi afecteze personal. Dacă transferul de date pe interenet, de exemplu, costă mult mai puțin ca în statele nemembre UE este pentru că așa s-a decis la Bruzelles sau Strasbourg. Dacă tinerii  care își doresc să pornească o afeacere primesc un ajutor din partea statului și a UE de câteva zeci de mii de euro este pentru că așa s-a decis la Bruxelles. Din păcate nu se face legătura între anumite decizii care se iau acolo și impactul în viața de zi cu zi.

Aproape toți tinerii au auzit de Erasmus pentru că le permite să meargă la studii în străinătate. Erasmusul a fost creat în instituțiile UE. Cred că dacă cineva ar anunța, de exemplu, că Erasmusul se desființează, toți ar ieși la vot ca să0l salveze pentru că își doresc acest drept de a studia în altă țară. Dacă cineva ar spune că de mâine se reintroduce viza s-ar ieși la vot. Într-un fel, confortul creat de drepturile deja câștigate reduc miza acestor alegeri dar niciun bun nu este câștigat pentru totdeauna.

Credeți că recentele conflicte de la granița estică a Uniunii Europene îi pot determina pe cetățenii cu drept de vot să meargă la urne în 25 mai?

Mulți spun că marea realizare a UE este pacea și faptul că nu mai există războaie în UE. Este adevărat, dar ită că există conflicte la granițele Uniunii și asta crează foarte multă neliniște. Așadar, nici măcar valori ca pacea și stabilitatea, pe care le credeam câștigate pentru totdeauna nu sunt veșnice pentru că depindem de ce se întâmplă în vecinătatea noastră. Depinde acum de cât de mult este resimțit pericolul la nivel individual. Este adevărat că în România, având în vedere că acest stat este mebru UE și membru NATO, oamenii probabil nu își închipuie pe bună dreptate că aceste conflicte s-ar putea extinde pe teritoriul țării lor. Acum avem niște aliați puternici și această atitudine este oarecum normală.

Poate fi percepută acestă atitudine ca un handicap?

Nu cred. Situația și atitudinea aceasta este mult mai prezentă în alte state din UE. Este confortul bunăstării care crează din când în când și o zonă de complezență în care ne culcăm pe lauri liniștiți fiind că lucrurile mari și importante sunt deja rezolvate.