Adriana Cristian, consilier local: Nu suntem un oraș smart, dar avem posibilitatea să devenim unul

Adriana Cristian este la primul mandat de consilier în Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și, în mai puțin de un an, a devenit una din vocile care nu se sfiește deloc să critice sau să pună la îndoială ”marile realizări” ale administrației Boc. Mai mult, aceasta a fost desemnată ”consilierul începutului de an” de către Consiliul Civic Local, tocmai pentru interesul manifestat în identificarea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă cetățenii municipiului.

Provenită din sectorul IT, consilierul local se declară un fan înverșunat al digitalizării, dar declară răspicat că, astăzi, municipiul Cluj-Napoca este departe de ceea ce este cu adevărat un ”smart city”. Nu că ar lipsi voința, spune Adriana Cristian, ci pentru că ceea ce se face în acest domeniu nu este deloc coerent și pentru că nu folosim, deloc sau suficient, resursele uriașe de care dispune orașul în acest moment în domeniul inovării.

”Un oraș smart nu înseamnă doar o stradă pe care am pus niște bănci la care ne putem încărca telefoanele. Până acum s-a lucrat doar pe proiecte mici care să ia ochii”, spune consilierul local, care a reușit să includă în bugetul din acest an al primăriei un proiect major care are legătură directă cu mult discutatul proces de digitalizare, unul care să permită afișarea pe pagina web a primăriei a informațiilor referitoare la starea curentă a tuturor proiectelor, cu afișarea și motivarea deviațiilor de timp și de cost.

”Nu suntem un oraș smart, dar avem posibilitatea să devenim unul”

”Primul lucru la care mă gândesc când aud Cluj-Napoca – smart city este un oraș deștept, în sensul în care toate utilitățile și toate informațiile sunt la câteva click-uri distanță, ceea ce nu este cazul însă! Nu suntem un oraș smart, dar avem posibilitatea să devenim unul. Există atât de mult know-how, atât de multe cunoștințe în oraș în momentul de față, încât, dacă ar fi folosite, am putea să fim peste multe alte orașe din țările din vest.

Nu suntem încă un smart city pentru că oamenii nu înțeleg foarte mult ce înseamnă digitalizarea, și folosim asta, așa, pompos, ca și cum am salva totul cu această digitalizare și am rezolva toate problemele pe care le avem. În IT, avem o vorbă: gunoi înăuntru, gunoi în afară. Cu alte cuvinte, dacă tu nu ți-ai aranjat toate procesele pe care le ai anterior, faptul că pui o aplicație peste, nu ajută la absolut nimic. Ideea este să scoți informații și rapoarte de calitate din sistemele pe care tu le ai, ceea ce nu se întâmplă acum, și pot să dau multe exemple de aplicații pe care le avem, dar care, practic, nu sunt utile.”

Adrian Cristian punctează câteva dintre aspectele care pot fi rezolvate în oraș prin funcționalități de tip smart city și care ar duce la îmbunătățirea vieții oamenilor.

Trafic și locuri de parcare

S-a investit în traficul din Cluj, în semafoare inteligente și în treceri de pietoni frumoase, dar asta nu ajunge și ne dăm seama de asta în fiecare zi. Dacă vorbim de ceva smart, știți ce lipsește foarte mult? De exemplu, lipsesc locurile de parcare. Lipsește o aplicație în care să vezi toate locurile libere, sunt mai multe luate individual, dar astea trebuie să le unești. Avem mai multe aplicații făcute pur și simplu de niște programatori, care sunt open-source, care ne spun unde poți să-ți pui la dispoziție parcarea, să zicem. Dar în același timp avem și acei senzori de parcare în care s-a investit. Ok, dar aceste două aplicații nu sunt legate astfel încât tu, ca user, să afli unde este cel mai apropiat loc de parcare, care este tariful la care poți să o plătești, și să poți să alegi informal. Așa ceva ar însemna să fi smart pe zona de parcare, de exemplu.

Foto: Transilvania Reporter

Pe zona de trafic, consider sincer că problema la nivel de Cluj-Napoca este mult prea mare ca să o mai rezolvi din semafoare aranjate și cumva gândite temporizat, pentru că avem mare nevoie de o alternativă, ceea ce înseamnă autobuze, benzi dedicate mai multe etc. Avem nevoie de tramvaie din Florești până în centrul Clujului, măcar de o bandă dedicată pe acest traseu, cu alte cuvinte să vii cu măsuri care chiar să descurajeze real mersul cu mașina proprie.

 

Sănătate

În ce privește sănătatea, acesta este un domeniu în care stăm și mai prost la capitolul digitalizare. Dacă vreți să aflați orice în domeniu, cine este doctorul la care vreți mergeți, unde trebuie mergeți, să existe programare online… nu știi, nu e nimic în sensul ăsta.

Educație

În ce privește școlile, la fel, nimic. Și toate lucrurile astea neexistând, duc din păcate la ceea ce vorbim de 30 de ani: la plic, la telefoanele informale către unul sau altul ca să afli unde să-ți duci copilul la școală, care sunt locurile, care sunt învățătoarele, care este curricula la fiecare școală în parte. Dar mai mult decât atât, dacă dumneavoastră știți vreo aplicație în care poți să introduci strada pe care locuiești și ea să-ți spună școala de care aparții, să mi-o arătați și mie. Nu există!

Divizia de creșe are o hartă a tuturor creșelor din oraș. Orice om poate să intre aici și poate măcar să vadă unde sunt creșele. La grădinițe nu putem discuta despre așa ceva, la școli nici atât. Explicați-mi și mie logic, de ce? Adică la creșe se poate, chiar dacă pagina e una slabă, și adevărul e că un elev de clasa a IX-a o poate face mult mai bine și doar la examenele lui de sfârșit de an, dar există totuși. Am putea fi cârcotași acum, și să spunem că e de pe altă lume, dintr-o altă generație, dar măcar ea există. La grădinițe și la școli nu avem însă nici măcar la nivelul ăsta. Și mă întreb: nu e aceeași instituție a statului care gestionează lucrurile astea?

”Ce e smart la strada smart?”

”Avem strada smart-city, da? Este o stradă drăguță, dar de fapt ce e smart la ea? Discutăm despre niște bănci unde poți să-ți încarci telefonul. Da, e isteț și e drăguț să ai asta și poate e și necesar. Nu avem o hartă interactivă acolo însă, e o hartă turistică, dar în format fizic, e simpatică, dar ești pe strada smart… N-ar trebui să-ți spună unde ești, ce-ai putea să vezi, să poți să interacționezi? Ar trebui să fie ceva cu adevărat inovator, nu doar un panou și atât. Sau să fie iluminatul smart, de exemplu, să poți să spui că e temporizat în funcție de nevoie. Să încerci pe aceste străzi smart niște inovații pe care le vezi în momentul de față în alte țări, nu doar să pui niște bănci cu încărcătoare de telefon și să afirmăm că este smart asta.”

Consilierii locali nu știu care sunt proiectele pe care Primăria le are în derulare

Știți care este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm noi consilierii locali și cetățenii în momentul de față? Nu știm! Nu știm aproape nimic din ceea ce se ocupă primăria în momentul de față. Nu știm care sunt proiectele pe care le au în lucru, nu știm în cât timp se vor finaliza, nu știm cât de mari sunt întârzierile, și așa mai departe. Ăsta e și primul mare proiect pe care l-am propus, și mă bucur să spun că este cuprins în bugetul pe 2021, și chiar am reușit să-i conving și pe cei din primărie că este nevoie de asta, anume o aplicație de gestionare a tuturor proiectelor instituției. Desigur, aranjată pe diverse categorii de interese, dar prin care să ai acces rapid la orice informație: la ce se lucrează, ce întârzieri sunt, care sunt măsurile care le-ai luat ca să contracarezi efectele acestor întârzieri? Și asta, repet cu bucurie, și-a găsit loc în bugetul pentru acest an, și cred că odată ce se va implementa va fi cu adevărat un succes. În momentul de față, încă se scrie caietul de sarcini pentru licitație pentru această aplicație.

De exemplu facem acum un Departament de digitalizare, al cărui scop sper să fie acela de a implementa, de fapt, strategia de digitalizare. Dar trebuie să pornim bine pe acest drum. Nu știu dacă ați văzut, de exemplu, interviul de angajare pentru specialiștii care vor face parte din această divizie. Ei bine, din păcate, era o pagină întreagă în care, nu exagerez, 90 la sută dintre cerințe era cunoașterea legislației administrației publice, iar pe zona de cunoștințe tehnice era scris un singur rând! În mod normal, pe un post de junior, nu de expert, și nici măcar la o companie de top din IT, o să vedeți o listă de cel puțin 10-15 cerințe din punct de vedere tehnic. Aici e marea problemă, de fapt. Dacă vrem să facem digitalizare pe bune, trebuie să angajăm persoane competente.

Ei, dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să ne uităm pe tot procesul de HR pe care noi îl avem. Și dacă vrem într-adevăr să facem o revoluție în zona asta de administrație publică, trebuie să ne schimbăm toate procesele și tot modul de lucru de până acum. Abia atunci vom putea avea succes în ceea ce ne dorim, altfel ne vom lăuda și peste cinci ani că avem un oraș smart cu încă cinci aplicații în plus, dar niciuna interconectată, de pe urma cărora cetățenii să nu beneficieze cu adevărat de ele.”

”Clujul este la ani-lumină distanță față de Timișoara”

Adriana Cristian spune că din perspectiva digitalizării proceselor în Primăria Cluj-Napoca sunt încă multe lucruri de făcut.

Dacă vă uitați pe proiecte de HCL pe buget din primăria Cluj-Napoca, o să vedeți că ne vin PDF-uri needitabile. Cu alte cuvinte, cineva le scoate printr-o aplicație, le printează, notează pe ici pe colo una alta, după care le scanează, și noi ne uităm ca la niște poze la ele. Nu ai un Excel în spate… nu poți vedea cum se calculează sumele respective, nu poți vedea conexiunile dintre ele. Din punctul ăsta de vedere, noi ne aflăm la ani lumină în spate față de primăria Timișoara, de exemplu. Cea mai mare problemă pe partea asta a digitalizării Clujului este, deci, lipsa de coerență, și asta cred că vine și dintr-o teamă, nu doar din neștiință. Cred că este timpul să nu ne mai fie teamă că mai putem și greși.”

”Până acum s-a lucrat doar pe proiecte mici care să ia ochii”

Consilierul local clujean este de părere că strategia de digitalizare existentă trebuie pusă în practică la modul real pentru că, deși în acest moment documentul există, el nu are un plan de implementare.

”Dacă ne apucăm de treabă, dar dacă chiar ne apucăm de treabă, și nu doar pentru a folosi cuvinte ca smart, inovator și așa mai departe numai pentru că sună bine și nu pentru a ne lega de digitalizare pentru că sună la fel de bine, și dacă am folosi resursele uriașe pe care le avem, am putea să fim un astfel de oraș un pic smart, dar măcar coerent din punct de vedere al aplicațiilor pe care le ai, în maxim cinci ani. Cred că este important să fim onești și să fim realiști când discutăm despre asta și să ne propunem, în primul rând, mai multă coerență.

În primărie există cu siguranță deschidere spre așa ceva. Regia de Digitalizare, de exemplu, este o strategie bună. Ea vine și spune ce e cel mai important: în primul rând trebuie să discutăm despre user experience, adică să punem cetățeanul în centru. Să vedem cum îi este lui ușor să aibă acces la informație. Din păcate, avem foarte multe strategii bune, și pe mobilitate și așa mai departe, dar care n-au fost implementate până acum. Dacă facem doar strategii, fără să și lucrăm în direcția potrivită, n-o să ajungem în cinci ani să fim coerenți, și nici în zece ani să devenim cu adevărat un smart city.

Eu, personal, felicit ideea unei strategii de digitalizare, este una importantă pentru că până acum s-a lucrat doar pe proiecte mici care să ia ochii, nu neapărat coerent, și nu neapărat având o viziune de unde ai vrea să ajungi peste cinci ani și corelând proiectele, din păcate. Repet, felicit ideea de avea o strategie, dar aș vrea să văd și un plan de implementare a acesteia. Până acum nu l-am văzut.

Ca să vă dați seama unde suntem acum, vă dau un singur și edificator exemplu pe care eu l-am văzut cu ochii mei la biroul de evidența persoanei: o femeie cu un telefon smart în mână, un adevărat mini-calculator deci, făcea poze unui panou pe care erau afișate, printate, niște foi cu documentele necesare pentru preschimbarea buletinului. Asta e, din păcate, imaginea zilei, asta e situația în care ne aflăm în prezent.”

Alte articole pe acest subiect și aici:

https://transilvaniareporter.ro/cluj-napoca-smart-city/cartier-gigant-in-someseni-proiect-de-10-000-de-apartamente-mall-aprovizionare-cu-drone-telegondola-si-heliport/

https://transilvaniareporter.ro/cluj-napoca-smart-city/nicolae-urs-prodecan-fspac-competentele-digitale-ale-cetatenilor-factor-cheie-in-strategia-de-transformare-digitala-a-clujului-suntem-insa-la-coada-clasamentului-uniunii-europene-in-ace/

https://transilvaniareporter.ro/cluj-napoca-smart-city/molnar-piuariu-prima-strada-smart-din-romania-la-un-an-de-la-inaugurare-cum-s-a-schimbat-viata-locuitorilor-din-zona/

https://transilvaniareporter.ro/cluj-napoca-smart-city/clasament-emerging-europe-cluj-napoca-pe-locul-8-in-europa-in-topul-oraselor-business-friendly-e-smart-city-dar-nu-ofera-o-calitate-buna-a-vietii/