Stăm nu prost, ci foarte prost la capitolul colectare selectivă a gunoaielor

Gata, oameni buni. De la 1 iulie colectăm selectiv gunoaiele și le aruncăm în pubele pe patru fracții.  Sau nu? Tot de la 1 iulie, firmele de salubritate şi primăriile au asigurat condiţii optime pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Avem puncte gospodărești securizate, cartele de acces la pubele și plătim cât aruncăm, cum zice sloganul programului de implementare a colectării selective a deșeurilor generate de populație. Sau nu? Nu, n-avem încă nimic din toate astea. Motivul este simplu, nu că n-ar vrea primăria sau firmele de salubritate, ci faptul că așa cum a demarat, proiectul pare o pălărie prea mare pentru toți.

”Ce se încearcă acum trebuia început acum 8 ani”

Alin Mureșan este consultant în managementul deșeurilor și este fondatorul WeRecycle, o companie de reciclare a deșeurilor. A stat opt ani în străinătate, timp în care a văzut ce înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor. Anul trecut s-a întors în țară cu gândul de a pune umărul la implementarea programelor de colectare. S-a lovit de birocrație, de interese obscure ale administrațiilor locale, de lipsa de viziune în domeniul gunoaielor și multe altele.

 

 

”Acest domeniu are nevoie de mulți oameni pricepuți. În ce mă privește, încerc să gândesc în continuare out-of-the box pentru că vin cu idei mai bune și nu blocate, cum se sunt cele mai multe în ziua de azi în România.

Ce se întâmplă acum, de la 1 iulie respectiv, e ceva ce trebuia să se întâmple din punctul meu de vedere încă de acum opt ani. La noi s-a încercat într-o jumătate de an să se facă tot ceea ce trebuia făcut de opt ani încoace. Din punctul meu de vedere și-au luat un task mult prea mare, au făcut și multe, multe promisiuni la începutul anului pentru un sistem de colectare cu coduri de bare etc. Nu vreau să-i critic, ideea este una foarte bună, doar că din punctul meu de vedere trebuia făcut totul în mod treptat. Pur și simplu trebuia să se înceapă de la un cartier, de la o stradă, de la o asociație de proprietari, de la un bloc turn și așa mai departe. Să începi o colectare selectivă la o scară așa de mare într-o zi, în același timp, e un challenge mult prea mare pentru oricine din lumea asta.

Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să se înceapă cu cartierul Mănăștur, anul următor se putea continua cu un alt cartier, altă stradă, sau, mă rog, fiecare salubrist să își aleagă de unde să înceapă. Așa, astăzi suntem în exact aceeași situație în care am fost și luna trecută. E ca și când te apuci să faci un puzzle, îl începi dintr-un colț și urmezi o direcție, pui bucățică cu bucățică și astfel poți ajunge la final. La noi s-a început din cinci puncte diferite și nicăieri nu e bine.

În ce privește casele, acestea sunt deservite normal și n-ar trebui să existe probleme. Adică, omul își scoate sacul corespunzător zilei de colectare, pe plastic, hârtie etc. La blocuri este însă mult mult mai complicat. S-a vrut să se facă citire cu coduri de bare pe persoană, pe apartament și așa mai departe, asta este din punctul meu de vedere o investiție pe termen lung. Important astăzi este să colectăm cât mai multe deșeuri reciclabile, să nu mai ajungă acestea la groapă.”, ne-a declarat Alin Mureșan.

”Suntem total nepregătiți. Primăria nu comunică cu cine trebuie”

”Situația actuală a Clujului din punctul de vedere al colectării selective este foarte proastă, nu pot să zic altfel, la pretențiile pe care le avem când vorbim de acest oraș. Și eu am venit la Cluj pentru că toată lumea spune Cluj, Cluj, Cluj și nu București.  Din punctul meu de vedere s-au rezolvat doar câteva din probleme între timp, pentru că s-a accelerat puțin procesul, dar pe ansamblu, repet, este exact cum era și acum o lună, acum un an. Suntem total nepregătiți pentru colectarea selectivă, din punctul meu de vedere Primăria nu alege să lucreze cu firmele, cu activiștii, cu organizațiile potrivite. Ei continuă să lucreze cu aceleași firme care, ok, au logistica, dar asta nu înseamnă că au și cunoștințele sau deschiderea, sau ideile bune în acest domeniu. Dacă copiezi un model, așa cum se face în România de multe ori, chiar dacă acesta ești din afară, asta nu înseamnă că pot fi implementate aici, că pot funcționa în țara noastră.

Am foarte mulți cunoscuți în firme de profil, nu au fost consultați sub nicio formă la demararea acestui proiect, sunt sigur că și doar cîteva sugestii din partea lor ar fi mișcat altfel lucrurile. În ce mă privește, dacă aș fi fost întrebat, de la început aș fi spus că nu putem face treaba asta de la 1 iulie, haideți să nu le promitem oamnilor marea cu sarea, și să le prezentăm exact oamenilor ce presupune colectarea selectivă prin campanii susținute, prin filmulețe etc. Sunt foarte mulți influenceri în domeniu care ar fi putut ajuta la propagarea informației. Știu că cei de la primărie spun că au cheltuit deja mult în acest sens, spun că au făcut pliante, că s-au făcut spoturi radio. Problema e că, cu oricine apuc să vorbesc, cu oameni care nu lucrează în domeniu, spun că nu știu, că nu au auzit că e obligatorie colectarea selectivă. Într-adeăr, sunt cîteva asociații de locatari care s-au mișcat și i-au informat pe locatari, dar e prea puțin.

Noi am lucrat foarte bine, de exemplu, cu administrația locală din Târgu Lăpuș, e drept că e un oraș cu 10.000 de locuitori și acolo mi-a venit ideeea de a implementa totul la o scară mult mai mică, pentru că și acolo am ales să implementăm pe zone, aceasta a fost mult mai ușoară și informarea a fost mult mai ușoară, iar în 6 luni am ajuns ca toată lumea să știe despre ce e vorba și acum se colectează bine mersi pe cinci fracții. Succesul s-a datorat și faptului că s-a ales să se lucreze cu persoanele porivite, nu cu firmele cele mai mari.

SMID-ul este foarte important, dar nu cred că este suficient. Pentru Cluj ar fi suficient și cred că ar trebui dat cât mai repede în folosință, chiar și temporar pentru că știți că urmează să fie licitat și asta va dura cel puțin un an. Și atunci ce facem cu deșeurile? Vom avea foarte multe deșeuri menajere și acestea vor ajunge tot la groapă. Asta e, din păcate.”, a mai spus Alin Mureșan.

”Conștiinciozitatea/autodisciplina – nu este o caracteristică de bază a românilor”

”Așa cum am arătat în monografia dedicată psihologiei romanilor, respectarea regulilor – conștiinciozitatea/autodisciplina – nu este o caracteristică de bază a românilor, în comparație cu alte țări vestice.

De asemenea, perseverența în activitate este mai scazută. Dar există o dorință mare de învățare și o mândrie a performanței, românii aflându-se din punct de vede psiholcultural în faza de emancipare (o mișcare de la valori de supraviețuire la valori de emancipare). De aceea, pentru a determina acest comportament nou, în contextul psihocultural descris mai sus, este nevoie de strategii bine gândite. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că cetățenii înteleg bine ce trebuie să facă exact și că au la îndemâna mijloacele necesare (ex. pungi/pubele diferențiate etc.), fără mari eforturi.

Apoi, controlul comportamentului trebuie făcut printr-o combinație inteligentă între recompense (atunci când se face comportamentul dorit) și pedepse (pentru comportamenmtul incompatibil cu cel dorit). Recompensele trebuie date astfel încat acestea să fie percepute ca niște consecințe ale comportamentului (primesc X pentru că eu am făcut comportamentul Y), nu determinanți (primesc X ca să fac comportamentul Y). În fine, pedepsele trebuie anticipate (ex. prin contracte explicite) și administrate apoi imediat după comportamentul problematic, într-o manieră calmă și non-agresivă.

Așadar, dacă mizam deștept – după câteva din regulile mentionate mai sus – pe dorința de emancipare a românilor, este posibil să generăm comportamentul dorit, deși nu va fi ușor. Altfel, va fi un eșec garantat!”, consideră psihologul Daniel David, prorectorul Universității Babeș-Bolyai.

 

“Suntem încă în procedură”

“Suntem încă în procedură, undeva la 90 %. Pe unul din sectoare sunt amplasate cele 4 containere, pe cele 4 culori diferite, în celălalt lucrurile stau puțin mai rău, suntem undeva la 80%, cred că în această săptămână vom finaliza. Au avut firmele de salubritate câteva întârzieri în ceea ce privește achiziția de containere și trimiterea lor la Cluj. Încă de vineri s-a început demararea procedurii de distribuire a sacilor pe cele 4 culori, pentru a putea face și colectarea selectivă în zona de case. Fiecare persoană ar ar trebui să verifice în curtea casei sau în cutia poștală pentru a vedea dacă au primit sacii. Practic, suntem în proces și cred că vom intra în normalitate în cel mai scurt timp. De asemenea, programul de ridicare poate fi consultat pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, chiar pe pagina principală”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

Tarifele distincte pentru colectarea selectivă sunt cele aprobate prin HCL nr. 393/23.04.2019:

Precolectare, colectare și transport al deșeurilor municipale reziduale sortate:

  • persoane fizice 9,88 lei/persoană, 48,58 lei/mc
  • agenți economici/instituții publice 61,82

Colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase de mobilier:

  • persoane fizice 17,26 ,ei/mc
  • agenți economici/instituții publice 30,65 lei/mc

Colectarea, transportul, depozitarea deșeurilor rezultate din activități de construcții și demolări:

  • persoane fizice 31,01 lei/mc
  • agenți economici/instituții publice 45,08 lei/mc

Gestionarea deșeurilor menajere reciclabile (hârtie, plastic, metal, sticlă):

  • persoane fizice 0 lei
  • agenți economici/instituții publice 0 lei

În cazul necolectării corespunzătoare a deșeurilor, tariful va fi cu 25% mai mare.

Sancțiuni pentru colectarea neselectivă a deșeurilor:

  • persoane fizice: 1.000 – 2.000 lei.
  • persoane juridice: 20.000 – 40.000 lei

 

Postaţi un comentariu