PSD se anunţă primul partid în opţiunile electoratului

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie este practic încheiată şi, cel puţin teoretic, nu se mai poate întâmpla nimic spectaculos de azi până duminică.

După calculele hârtiei şi după rezultatul de la alegerile locale din iunie se pare că PSD va fi, de departe, primul în opţiunile alegătorilor, lucru care nu-i va fi suficient însă ca să formeze guvernul. Ajutorul ar urma să-l primească din partea ALDE şi, probabil, al formaţiunilor minorităţilor, cu sau fără UDMR.

Potrivit specialiştilor, la o prezenţă scăzută la vot, în trendul celorlalte alegeri parlamentare, PSD ar urma să fie favorit şi, împreună cu ALDE, ajutat de redistribuire, dar şi de minorităţi, ar urma să depăşească pragul de 50%, care să-i permită să formeze viitorul guvern.

„Cred că prima şansă de formare a guvernului o are PSD cu ALDE, la o participare redusă la vot, sub 40%. La o participare mai mare la vot… Dar nu văd cine să-i scoată pe oameni, că nici PNL, nici USR… M-am uitat la ultimele alegeri, de când s-au desprins prezidenţialele de parlamentare şi am avut în jur de 38-42%, cum probabil va fi şi acum. În formula aceasta de prezenţă la vot, marele câştigător va fi PSD-ul cu ALDE. Minorităţile o să vină cu ei, dacă ei îşi asigură majoritatea; minorităţile n-o să vină să schimbe majorităţi. În ce priveşte şansele celorlalte formaţiuni de a trece pragul electoral, cele mai mari le are USR. PMP e cu semnul întrebării şi PRU şi celelalte nu cred că au nicio şasă să sară peste 5%”, ne-a spus sociologul Ioan Hosu.

El cred că PSD va obţine în jur de 38-40% din voturi, la care s-ar adăuga 6-7 procente obţinute de ALDE, iar redistribuirea şi, eventual minorităţile, îi vor duce până în jurul a 50%: „Prima şansă în formarea guvernului o are PSD cu ALDE, mai ales cu redistribuirile, pentru că multe partide mici o să adune 3-4 procente, dar nu vor trece pragul de 5% şi voturile se vor redistribui. ALDE atinge uşor pragul. La locale a obţinut aproape 520.000 de voturi. Dacă ei îşi păstrează voturile din iunie, înseamnă că au trecut lejer pragul. Cu 38-40% PSD şi cu 6-7% ALDE deja sunt aproape şi cu redistribuirea se apropie şi mai mult. Mai sunt şi minorităţile ori UDMR”.

Ioan Hosu s-a referit şi la campania electorală care tocmai se încheie, despre care spune că a fost una tăcută şi care nu i-a ajutat pe oameni să-şi clarifice lucrurile.

„Prea multe despre campanie nu e ce să spunem, fiindcă a fost, aşa cum ne-am obişnuit deja, destul de tăcută. Campania a fost puternic personalizată. Am avut un Cioloş care a fost program politic, program de guvernare, program de tot pentru PNL, partid care n-au fost în stare să găsească altceva. PSD nu ne-a spus cine o să fie premier şi probabil o să avem surprize, că vor negocia cum au chef şi cu cine au chef, lucru care nu e cel mai inspirat, să n-ai un nume angajat în povestea aceasta.

Campania a fost, deci, destul de tăcută şi destul de slab prezentă în teritoriu, s-a făcut la centru, iar formatul acesta de emisiuni cu vreo 8 invitaţi şi trei moderatori e unul deja expirat. Când au fost candidat şi jurnalist, unu la unu sau unu la doi, a fost mai multă claritate. Cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă şi comunicarea politică, comunicarea publică. După mine, campaniile nu au adus nicio clarificare, n-am văzut nici USR-ul să fie foarte prezent, deşi m-aş fi aşteptat să fie mult mai prezenţi în anumite teme şi în anumite zone.

Pe ceilalţi îi mai înţeleg, PSD şi PNL, că ei îşi păstrează status quo-ul. Toţi au spus că s-au dus pe variantele door to door. Mă uitam pe conturile lor de facebook şi vedeam că zic că sunt în campanie din uşă în uşă. Bun, bun, dar nici nu vedeam poze cu 10 oameni cu care discută, nici filmuleţe în care se discută cu alegătorii, doar poze generice erau, care pot fi făcute oricând în timpul anului. Cred că au făcut şi campanie door to door, dar proximitatea aceasta merge la alegerile locale, iar la teme care vizează problemele mari… Eu vreau să văd cum ne raportăm la UE şi la Rusia în noul context, ce înseamnă pentru noi NATO sau SUA astăzi.

Aceste lucruri nu le-am văzut. Sau poate n-am ştiut noi să le căutăm. Dar şi atunci e o problemă, când le căutăm şi nu le găsim, pentru că ele ar trebui să ajungă la noi cu uşurinţă, nu să le căutăm şi să nu le găsim sau să le găsim cu greutate”, spune Ioan Hosu.