„Lumina din întuneric”, scânteia care a pus bazele Fundației Doina Cornea (Galerie foto)

Campania de înființare a Fundației Doina Cornea, inițiată de Leontin Iuhas, fiul celebrei dizidente comuniste, a continuat, sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, prin organizarea unui concert caritabil. Evenimentul a avut loc la Sala Auditorium Maximum din incinta Colegiului Academic al Universității Babeș Bolyai Cluj-Napoca, locație devenită un simbol al Universității prin prisma numeroaselor evenimente culturale găzduite. Aproape 1.000 de persoane, între care primarul Emil Boc, prefectul Clujului, fețe bisericești, numeroase personalități academice, magistrați și demnitari au participat la acțiunea care a omagiat și evocat personalitatea Doinei Cornea, simbolul demnității românești.

Evocare a curajului de a spune adevărul și libertatea de conștiință
Înființarea fundației și a casei memoriale Doina Cornea este inițiativa fiului acesteia, Leontin Iuhas, care încearcă de mai multă vreme să pună bazele acestei instituții. Concertul de la Cluj-Napoca este doar o etapă din cele stabilite de Leontin Iuhas și ceilalți membri co-fondatori ai Fundației Doina Cornea, pentru realizarea dezideratului final. În urmă cu două săptămâni, la sediul Casei de Licitații Artmark a fost amenajată o cameră expozițională în care se regăsesc tablouri, recuzită, corespondență și alte obiecte care au aparținut Doinei Cornea. Sunt 28 de obiecte care au aparținut ei și care vor fi licitate în data de 24 martie la Athénée Palace Hilton din București, banii obținuți urmând a fi folosiți spre înființarea fundației și a casei memoriale Doina Cornea.

„Este important să ne amintim că au existat în acele vremuri, de dinainte de 1989, oameni pentru care libertatea de a gândi adevărul, și de a spune adevărul, erau valori absolute. Doina Cornea a arătat, prin toate demersurile domniei sale, prin toate acțiunile, că aici, printre noi, mai existau, și în acele vremuri, oameni care nu au încetat să gândească. Doina Cornea a făcut sacrificii greu de imaginat pentru cei crescuți în libertate. Doina Cornea a devenit ea însăși un reper, un model, un exemplu al curajului de care aveam nevoie ca națiune, pentru a fi liberi.

Despre puțini oameni putem spune că au scris istorie. Despre Doina Cornea putem spune că a scris una dintre cele mai frumoase pagini din istoria noastră contemporană. De aceea suntem aici în această seară, să nu uităm cine suntem și, mai ales, să nu-i uităm pe cei care au luptat pentru libertatea pe care o trăim azi”, a rostit în discursul său Eugen Iordăchescu, co-fondator al Fundației Doina Cornea.

Invitatul special al concertului caritabil a fost Alexandru Tomescu, violonistul care a demonstrat că poate „îmblânzi” orice formă de muzică. Alături de el, pe scenă a urcat și ansamblul clujean „Flauto Dolce”, oferind participanților momente artistice intense. Pentru a sprijini strângerea de fonduri, Leontin Iuhas a scos la licitație mai multe obiecte personale și obiecte de artă care i-au aparținut sau au fost create de Doina Cornea.

Ceasul ei de mână, biroul de lucru sau una dintre păpușile folosite pentru a trimite mesaje secrete în străinătate, sub „nasul” Securității comuniste, sunt printre obiectele din colecție. Acestea au fost prezentate în cadrul evenimentului de sâmbătă seara, iar ulterior vor fi vândute în cadrul unei licitații caritabile organizate de Artmark, care va avea loc la București, în 24 martie, la Athénée Palace Hilton.

Doina Cornea, simbolul demnității românești
Într-o epocă în care compatrioții ei s-au temut să înfrunte nedreptățile regimului comunist, Doina Cornea trimitea scrisori la Europa Liberă, agăța în gardul curții sale afișe pe care scria „sunt de acord cu muncitorii de la Brașov“, răspândea manifeste.

S-a născut la 30 mai 1929, la Brașov. În 1952 a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca (secția franceză – italiană). A fost profesoară de franceză la Liceul numărul 1 din Zalău. Din 1959 a profesat la catedra de limba franceză a Universității Babeș-Bolyai. În 1982 a lansat primul apel la Radio Europa Liberă. Un an mai târziu a fost destituită din învățământ. În 1987 a lipit pe gardul casei sale un afiș de hârtie în care își exprima solidaritatea cu revolta muncitorilor din Brașov. A tradus și distribuit în peste 100 de exemplare o carte interzisă de regimul comunist, „Încercarea Labirintului“ de Mircea Eliade.

În 1987 a fost încarcerată timp de o lună pentru că a împărțit manifeste împotriva conducerii României socialiste. În 1990, a făcut parte, timp de o lună, din Consiliul Frontului Salvării Naționale, for de conducere interimară creat după Revoluție. A demisionat la 23 ianuarie 1990 din cauza disensiunilor cu foștii nomenclaturiști comuniști din CFSN.

A fost una din susținătoarele Punctului 8 din Proclamația de la Timișoara, care cerea excluderea din funcțiile publice pentru foștii comuniști și securiști. S-a solidarizat cu „golanii“ din Piața Universității în primăvara anului 1990 și a susținut că primele alegeri nu au fost libere, întrucât Ion Iliescu nu a era capabil să asigure libertate electorală în 1990.

A afirmat că rezultatul acestor alegeri a fost rodul activității Securității FSN-iste. S-a numărat printre fondatorii Grupului de Dialog Social și ai Alianței Civice. A fost președintele Forului Democratic Antitotalitar din România. A militat pentru unificarea forțelor de dreapta într-o poziție solidă față de FSN. A susținut public necesitatea scoaterii Partidului România Mare în afara legii pentru atitudini xenofobe, antisemite, anti-minoritare.

A considerat victoria lui Emil Constantinescu, în 1996, drept „o izbândă asupra forțelor răului“. A primit numeroase distincții, cele mai importante fiind „Comandor al Legiunii de Onoare“ (Franța, 2000), Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce (2000), Crucea Casei Regale A României (2009). A fost căsătorită cu avocatul Leontin Iuhas. A avut doi copii, Leontin Horațiu (născut la 14 decembrie 1956) și Ariadna (născută la 19 noiembrie 1954, decedată la 9 noiembrie 2016).