Începe Bienala de Arhitectură de la Veneția. 61 de pavilioane, realități din era COVID-19 și un elefant în încăpere

Când Bienala de Arhitectură de la Veneția se va deschide în acest weekend, va fi unul dintre cele mai importante evenimente cu public din Italia, de la izbucnirea pandemiei Covid-19, anul trecut. Tema ediției este Cum vom trăi împreună? și va aborda subiecte precum diversitatea și durabilitatea. Deși problema modului în care vom trăi împreună privește în mod tradițional politicienii, răspunsurile sunt acum mai susceptibile de a proveni din alte surse.

O abordare interesantă a temei o are firma de arhitectură Skidmore, Owings & Merrill, fondată în Chicago (SUA), prin proiectul Life Beyond Earth. În colaborare cu European Space Agency (Agenția Spațială Europeană), proiectul explorează cum ar fi ca civilizația umană să se extindă dincolo de planeta Pământ și să stabilească o nouă frontieră în spațiu. Expoziția poate fi văzută la Arsenale di Venezia.

Măsurile de precauție anti-COVID sunt nelipsite de la ediția aceasta a Bienalei. Bilete online, monitorizarea temperaturii, limitarea mulțimii și controlul circulației, printre altele. Acestea, alături de restricțiile de călătorie și de alți factori, au însemnat mult mai mult conținut online decât înainte, iar mai multe evenimente cu public sunt planificate spre sfârșitul celor șase luni de desfășurare a evenimentului.

Pandemia a făcut ca ediția din 2020 a extravaganței arhitecturale să fie amânată până în acest an, evenimentul urmând să aibă loc în perioada 22 mai – 21 noiembrie. Curatoriată de arhitectul și educatorul libanez Hashim Sarkis, de la Școala de Arhitectură MIT, cea de-a 17-a ediție a bienalei ridică întrebarea Cum vom trăi împreună?.

Realități din era Covid-19

Titlul bienalei 2021 primește o semnificație specială, având în vedere evenimentele dramatice din ultimul an. Ca urmare, multe dintre proiecte sunt un răspuns direct la noile realități ale vieții și designului din epoca COVID-19.

Instalarea pavilioanelor în timpul pandemiei a forțat participanții să lucreze într-un mod mai colaborativ și mai durabil, în conformitate cu temele cheie ale evenimentului, potrivit curatorului Hashim Sarkis.

„Pandemia a afectat cu siguranță, într-un mod creativ, problema eficienței și a modului în care putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră”, a spus Sarkis pentru publicația Dezeen.

„Multe echipe au trimis o singură persoană, multe echipe nu au trimis pe nimeni, iar cei care au fost suficient de aproape de Veneția au venit cu mașina sau cu camionul”, a precizat curatorul.„Așa că a fost re-imaginat în mod semnificativ modul în care putem expune într-un mod mai eficient și conștient față de mediu.”

Bienala din acest an găzduiește 61 de pavilioane naționale și 17 evenimente colaterale programate.

Pavilionul SUA este intitulat American Framing și cuprinde o casă cu trei etaje, un omagiu construcției americane din lemn. Elephant, pavilionul thailandez, are un design de casă inspirat de Kuy, un grup etnic care trăiește alături de elefanți, cu spațiu pentru o familie și prietenul lor gigant. Pavilionul japonez adoptă o abordare durabilă a reutilizării arhitecturii existente prin reconstruirea unei case demontate, cu diferite configurații spațiale, salvând o clădire de la demolare. Pavilionul irlandez se concentrează pe arhitectura digitală, proiectând un spațiu pentru stocarea infrastructurii de date și a mașinilor cibernetice. În Impostor Cities, echipa canadiană își va înfășura pavilionul în ecrane verzi și va proiecta clădiri canadiene emblematice peste ele, ridicând întrebarea asupra modului în care privim arhitectura importantă; în persoană sau prin lentila altcuiva?.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Thai Pavilion Venice 2021 (@thailandiabiennalearchitettura)

Reprezentanți ai mai multor pavilioane naționale au dezvoltat, de exemplu, un nou nivel de colaborare virtuală, formând ceea ce ei numesc Colectivul curatorilor, reunind mai mult de 40 de țări participante. Grupul a fost inițiat de Haewon Shin, curatoarea pavilionului coreean, care a conectat majoritatea membrilor online, scrie The New York Times.

Întâlnirile lor virtuale, care au avut loc cel puțin lunar din martie 2020, nu numai că au dat naștere unor discuții fructuoase și soluții practice, dar au adus și elemente noi la bienală. Acestea includ o competiție studențească pentru a proiecta bănci realizate din pavilioane demontate în interiorul Giardini (zona principală de expoziție a Bienalei); un „manifest” care are la bază întrebările ridicate de tema Bienalei; și colaborări între țări, cum ar fi o instalație comună între pavilioanele Rusiei și Japoniei.

„În mod normal, am fi fost atât de ocupați să ne pregătim propriile pavilioane, încât nu am fi avut timp să vorbim între noi”, a spus curatoarea pavilionului coreean. „Această situație unică a pandemiei ne-a adus împreună”.

Pavilionul lui Haewon Shin se numește „Școala Viitorului”, un spațiu locuibil conceput pentru reuniuni, învățare și explorare personală și online. (Atât pentru oameni, cât și pentru animale – sunt incluse inclusiv o baie pentru păsări și un spațiu pe un covor pentru o pisică pe nume Mucca.). Pe acoperiș, pavilionul va găzdui un spațiu comun pentru membrii Colectivului de Curatori. „Acesta este prezentul nostru la bienală”, a adăugat curatoarea.

„Am continuat conectarea și schimbul de idei – creând idei noi, văzând noi posibilități”, a spus Haewon Shin.

România, la Veneția

România este prezentă la Veneția cu proiectul “Fading Borders“, proiectul declarat câștigător al Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – La Biennale di Venezia. Proiectul, creat de Irina Meliță, Ștefan Simion, Ștefania Hîrleață, Cristian Andrei Bădescu și Radu Tîrcă (Biroul de arhitectură Poster) abordează tema migrației a peste 3,4 milioane de români (cca 17% din populația totală a țării) după aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, exod fără precedent în Europa, pe timp de pace. “Fading Borders“ documentează această realitate dramatică în două ipostaze fundamentale: Plecat – fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în cadrul diferitelor comunități locale din Europa, și Shrinking Cities – locurile abandonate ale mediului construit de acasă.

La fel ca în anii anteriori, expoziția este organizată în două spații expoziționale, Pavilionul Național al României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.

„PLECAT“, proiectul jurnalistic realizat de echipa TELELEU (Elena Stancu și Cosmin Bumbuț), analizează fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în cadrul diferitelor comunități locale din Europa. Sunt documentate, astfel, istoriile personale ale unor tipologii diverse de oameni, prezentând, pe de-o parte, dificultățile cu care se confruntă emigranții români și, pe de altă parte, oportunitățile ivite odată cu plecarea din țară sau episoade despre noua viață și comunitatea pe care aceștia o construiesc în afara granițelor țării.

„Shrinking Cities in Romania“ (Orașe românești în declin) este o cercetare a echipei IdeilaGRAM, aflată încă în desfășurare. Proiectul a luat naștere ca urmare a unei cercetări începute în anul 2009, asupra declinului și contracției orașelor românești, privite ca fenomen de amploare, și a constituit o premieră în România în aducerea la lumină a acestui fenomen acut și omniprezent, dar ignorat. Mici orașe turistice, orașe mari și mici industriale, orașe agricole, vechi orașe istorice sau porturi de la Dunăre se confruntă cu diverse forme de declin: socio-cultural, economic, fizic sau demografic. În ciuda conotațiilor aparent negative, fenomenul de shrinkage este, de fapt, o forță motrică a modernizării și inovației, a reutilizării, a căutării de resurse alternative, a creației artistice, a reevaluării relațiilor interumane.

„Fading Borders subliniază și deschide conversația despre modul în care mobilitatea marilor mase de oameni va avea impact asupra modului în care arhitecții ar putea imagina viitoarele forme de locuire, în sens larg. Migrația a fost, până acum, un fenomen asociat sărăciei, războiului, dezastrelor naturale, dar realitatea migrației ar trebui adusă în centrul discuțiilor despre modul în care vom trăi, despre modul în care vor trăi orașele, deoarece, cel mai probabil, acest fenomen se va extinde și va fi legat de dorința de îmbunătățire a calității vieții. Așadar, dorim să inițiem o dezbatere constructivă, pozitivă, o privire spre viitor, o discuție ipotetică despre modul în care vom trăi împreună atunci când cuvântul «împreună» devine foarte divers și durata locuirii capătă o dinamică diferită“, declară Arh. Ștefan Simion.

Expoziția Bienala de la Veneția, intitulată Cum vom trăi împreună?, se va deschide publicului sâmbătă, 22 mai și va putea fi vizitată până duminică, 21 noiembrie 2021, în locații precum Giardini, Arsenale și Forte Marghera și include lucrările a 112 participanți din 46 de țări, cu o delegație numeroasă din Africa, America Latină și Asia. Ceremonia de inaugurare va avea loc online sâmbătă, 22 mai.

Președintele La Biennale di Venezia este Roberto Cicutto, iar curatorul Hashim Sarkis.