Clujenii îşi recuceresc oraşul

Istoricul Tudor Sălăgean spune că „ocuparea” spaţiului public de către clujeni, prin organizarea unor evenimente culturale în diferite locuri ale oraşului, este un lucru benefic, care a fost remarcat pozitiv şi de către străini.

„Este o evoluţie extrem de interesantă şi foarte pozitivă, pentru că ea aduce o formă de valorificare a spaţiilor urbane de către membrii comunităţii. Este, de fapt, o parte a procesului de rearticulare a comunităţii urbane, la care asistăm cu toţii în perioada actuală. Noi avem parteneri din Norvegia în cadrul proiectului de restaurare a bisericilor din Parcul Etnografic şi un arhitect norvegian de mare ţinută, dl Hakon Iversen, a remarcat, extrem de plăcut surprins, modul în care clujenii sunt prezenţi în Parcul Central al oraşului, nu doar cu ocazia evenimentelor, ci pur şi simplu, de dimineaţa până seara, şi felul în care comunitatea a adoptata acest parc după reamenajarea sa. Cred că e un exemplu extrem de pozitiv şi mai ales ne încurajează faptul că, iată, experţi internaţionali de prestigiu sunt foarte încântaţi de această formă de preluare de către comunitate a diferitelor spaţii publice”, spune Tudor Sălăgean.

El a adăugat că amenajările din ultima perioadă a diferitelor zone ale Clujului par benefice pentru comunitate: „A fost o discuţie foarte mare când s-a reamenajat piaţa centrală a oraşului, în momentul reamenajării sale, pentru că mulţi dintre clujeni preferau spaţiile verzi. Iată că şi această iniţiativă a fost una îndreptată tot înspre aducerea comunităţii în spaţiile publice şi iată că în forma actuală, chiar dacă este mai puţin verde, şi piaţa centrală a oraşului este mult mai atractivă pentru clujeni şi pentru evenimentele culturale realizate pentru ei”.

El mai spune că niciodată în istoria Clujului spaţiile publice nu au fost atât de folosite de către clujeni ca în perioada actuală.

„Parcul era folosit pentru concerte şi evenimente mai puţin, mai mult pentru evenimente publice, nu neapărat culturale. Pentru evenimente politice eventual, religioase. Potenţialul parcului şi al spaţiilor publice a fost descoperit recent. Înainte nu au existat foarte multe preocupări pentru valorificarea culturală a acestor spaţii. Nu numai parcul şi piaţa centrală, dar şi gara, de exemplu, unde au fost organizate evenimente culturale foarte interesante, Cetăţuia etc. Înainte, clujenii ieşeau în parc, la promenadă pe corso, însă evenimentele culturale erau organizate în spaţiile instutuţiilor culturale, nu neapărat organizate în stradă, decât în anumite ocazii, cu o frecvenţă mult mai redusă”, a completat Tudor Sălăgean.

„Nouă clujenilor ne place foarte tare să ne ocupăm spaţiul, suntem probabil oraşul cu cea mai activă societate civilă din România şi ne plac spaţiile publice şi noi, cu Cluj Never Sleeps, ne dorim să profităm de aceste spaţii publice”, Cristian Avram, Asociația Acaret și de Youth@Cluj-Napoca.

Citiți și:

Începe Jazz in the Park, festivalul care schimbă fața Clujului prin muzică, distracție și investiție în artă

Jazz in the Park, festivalul care schimbă fața Clujului prin muzică, distracție și investiție în artă

Benny Rietveld Quintet, la Cluj: „Orașul este exploziv. Ceea ce vezi pe internet e una, experiența e alta”

Florin Moroșanu: „Clujenii au înțeles că statul pe iarbă e ceva normal”

Jazz in the Park: Muzică, distracție și investiție în artă

Teodora Enache și Benny Rietveld Quintet deschid festivalul Jazz in the Park 2016 cu un concert de excepție

Susține Fondul Jazz in the Park și poți merge la Untold

TIFF, Untold Festival, Electric Castle și Blaj aLive susțin Fondul Jazz in the Park

Trupele de jazz din țară și străinătate pot câștiga premii și ocazia de a deschide festivalul Jazz in the Park în 2017

Hindi Zahra cântă la Jazz in the Park