Ce efecte a avut legea antifumat la un an de la implementare

La un an distanţă, legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este general acceptată de populaţie şi mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare şi implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetăţean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.

Importanţa adoptării acestei legi şi efectele ei directe şi imediate, intens susţinute de către societatea civilă, au fost pe deplin susţinute de datele şi studiile de impact realizate după implementarea ei.

În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificaţie aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun.

 [stextbox id=”custom”]

În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puţine cazuri externate:

-cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene;

-cu 11,5% (88 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral;

-cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm;

-cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

[/stextbox]

„Dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 adulţi şi 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015. Implementarea legii a fost singura schimbare semnificativă produsă în acest interval, deci putem considera în mod rezonabil că îmbunătăţirea este în directă legătură cu aplicarea legii. Acest fenomen s-a înregistrat şi în alte ţări în care s-au aplicat măsuri ferme de reducere a fumatului în spaţii publice”, a declarat la acel moment Vlad Voiculescu, Ministrul Sănătăţii.

În pofida unor dezbateri intense legate de potenţialele efecte negative ale legii care interzice fumatul în spaţii închise (legea 15/2016) asupra comercianţilor (restaurante, baruri, cafenele, cluburi etc.), datele agregate de către ANAF au infirmat ferm orice potenţiale îngrijorări. Rezultatele obţinute vin în deplină concordanţă cu rezultatele altor sute de studii la nivel internaţional în legătură cu acest aspect.

Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5.1% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege;

Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 10.6% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum sunt constante, ele menţinându-se şi după aplicarea legii 15/2016.

Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 10.9% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege;

Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 19.8% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în ultimele 6 luni înainte de lege.

Eforturile României de adoptare a acestei legislaţii au fost unanim apreciate la nivel internaţional, ţara noastră primind pentru prima dată 2 din cele 4 premii acordate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societăţii civile şi factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.

Lupta cu consumul de tutun în România este un proces lung şi dificil

Ca un semn de continuă determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în septembrie 2016, într-un nou demers ambiţios, dar realizabil: acela ca, în parteneriat cu toţi factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici şi măsuri care să permită ca generaţia care se va naşte în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturităţii, în anul 2035.

Un obiectiv asumat deja de multe ţări europene, dar un obiectiv posibil doar prin parteneriat asumat şi responsabil.

Peste 350 de organizaţii non-guvernamentale au aderat deja la această iniţiativă, printre ele aflându-se organizaţii medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret şi protejarea mediului.