Asztalos Csaba, președinte CNCD: „N-am întâlnit vreo decizie într-o instanță din statele europene care să fi declarat certificatul verde nelegal”

România a intrat în valul patru al pandemiei cu un procent foarte mic de persoane vaccinate, spre deosebire de celelalte țări europene. Printre măsurile adoptate rapid, pentru a diminua efectele devastatoare ale epidemiei, a fost și introducerea certificatului verde la intrarea în spațiile publice. Guvernul a reglementat această măsură prin HG nr 1.130 din 22 octombrie 2021. Iar certificatul verde CoViD a devenit obligatoriu în România pentru majoritatea activităților, începând din 25 octombrie, când au intrat în vigoare noi restricții. Începând de atunci, pentru a putea circula noaptea sau a intra la supermarket, la mall sau în alte spații și instituții publice este nevoie de dovada vaccinării sau a trecerii prin boală.

Măsura ar trebui extinsă în cazul unor categorii profesionale, dar ea a fost și, este încă, una controversată. Contestatarii ei o consideră abuzivă pentru că ar încălca drepturile omului.

„Faptul că avem această inconsecvență în decizii nu face bine”, spune Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, subliniind faptul România nu poate să ajungă până la 31 decembrie la o rată de vaccinare de 70% până la sfârșitul anului, dacă legea privind introducerea certificatului verde pentru unele categorii profesionale pică la votul Parlamentului.

Am discutat acest subiect cu Asztalos Csaba, președintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

SINTEZA: Recent, România a impus unele restricții privind combaterea pandemiei. În legătură cu certificatul verde, domnule președinte, ne puteți explica dacă există unele aspecte legate de o eventuală discriminare?

Asztalos Csaba: În ceea ce privește certificatul verde, în orice stat democratic, inclusiv în România, o condiție pentru a impune restricții sau limitări în exercitarea drepturilor fundamentale ale cetățeanului și ale libertăților, există o condiție de formă și una de fond. Așa cum am transmis și la Senat, condiția de formă, așa cum spune Constituția României, dar și jurisprudența CEDO, este ca aceste limitări să se impună numai prin lege. Articolul 53, alineatul 1 din Constituție spune că limitările cu privire la exercițiul drepturilor fundamentale ale omului se pot face „numai prin lege” și enumeră și situațiile în care se pot face aceste limitări, între care se află protecția sănătății publice și a vieții. Deci, statul are obligația să protejeze viața și să asigure sănătatea publică și, ca atare, are obligația să adopte măsuri de limitare a efectelor pandemiei, de combatere a pandemiei, de limitare a efectelor socio-economice și, desigur, toate aceste măsuri contribuie, într-un final și la ridicarea restricțiilor.

Citiți interviul integral în Revista SINTEZA!