Ion Sturza despre şansele Estului: „Suntem flămânzi și mai ambiţioşi decât Vestul!”

Pe locul fabricii de mobilă Libertatea a apărut un modern parc tehnologic, un fel de incubator de afaceri şi centru IT pentru Europa de Est, care va fi inaugurat zilele următoare. Investiţia făcută de Fribourg Development a fost de peste 7 de milioane de euro şi a vizat reconversia primelor două clădiri ale vechii fabrici de mobilă. Când mulţi erau sceptici în privinţa renaşterii platformei industriale a Clujului, iată că cineva pariază şi investeşte într-un proiect nou. Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova este principalul finanţator al acestei investiţii.  Transilvania Reporter a stat de vorbă cu omul de afaceri Ion Sturza despre investiţia de la Cluj şi viitorul IT ului românesc.

Transilvania Reporter: Ce i-aţi spune unui tânar care are cunoştinte solide în IT, creativitate şi tot ce îi trebuie care doreşte să îşi deschidă un business, dar nu are bani? De unde să înceapîă?

Ion Sturza: Dacă tânărul este clujean i-aș spune să facă pentru început o vizită la Liberty Technology Park Cluj ce găzduiește și Spherik Accelerator. Mai general, răspunsul pentru un tânăr cu viziune și cunoștințe solide în IT este un incubator/accelerator de afaceri – locul unde poate găsi resursele financiare, dar și îndrumarea necesară în termeni de mentori și legături. Din punct de vedere al destinației geografice aș recomanda pe plan național Clujul, iar pe plan internațional: Geneva , Londra, Toronto, Coasta de Est, Coasta de Vest a SUA și destinația finală: Silicon Valley.

Are criza oportunităţi? În cel fel?

Nu demult, o revistă de renume mi-a înmânat un premiu contra curent pe motivul că de-a lungul carierei mele am investit mai întotdeauna împotriva curentului și am avut succes. Pe timp de criză „oportunitate” este un cuvânt greu de perceput, însă ea există și trebuie căutată cu atenție asociată desigur cu un plan de afaceri bine structurat și completat de decizii calculate. Ce pot spune este că în criză trebuie să investești.

Ce aţi învăţat dvs de la criza economică?

Trebuie să recunoaștem că recesiunea actuală este una deosebită, ea a fost generată în mare măsură de sectorul financiar, iar lecția cea mai importantă pe care am învățat-o este că afacerile solide nu se bazează pe împrumuturi, ci pe equity. O altă lecție foarte importantă, pe care am învățat-o cu toții de altfel, este aceea că în timpurile bune trebuie să îţi creezi rezerve pentru timpurile mai grele. Foarte mulți astăzi se plâng că din cauza crizei, justificându-și astfel propria incompetență şi lipsa de viziune.

În ce fel credeţi că se deosebesc popoarele din estul Europei de cele occidentale in privinta gândirii strategice şi a capacităţii de gestionare a crizelor?

Datorită perioadei comuniste, popoarele din estul Europei și-au pierdut, la nivel genetic, simțul antreprenorial bazat pe proprietatea privată. Pe de altă parte, noi suntem `flămânzi`, avizi de cunoaștere și de inovație. Dorim să progresăm, suntem mai ambițioși şi muncim mai mult. Nu mizăm doar pe un stat social, aşa cum se întâmplă cu majoritatea europenilor occidentali. În multe privințe, criza din ultimul timp a fost gestionată mai bine în statele din estul Europei decât în vest.

Ce au în comun imobiliarele, IT&C, comerţul virtual, afacerile de editare de carte?

În toate domeniile enumerate de dumneavoastră, componenta digitală a devenit una integrată, absolut necesară. Orice afacere care este inițiată astăzi trebuie să se diferenţieze prin aceasta componentă, pe care aş mai numi-o componenta „smart” a oricărei afaceri. Suntem în era post industrială, era digitală, lucrurile se întâmplă foarte rapid, creşte generaţia care vrea să consume virtual, online. Este o schimbare profundă de cultură a consumului. Evident că primii creatori, investitori, vizionarii în cele din urmă îşi asumă riscuri şi costuri mai mari, dar şi beneficiile vor fi pe măsură.

Care sunt domeniile pe care pariaţi pentru dezvoltarea businessurilor dvs.?

Odată cu lansarea unui fond de private equity, în 2009, eu am pariat, dacă se poate spune așa, pe resurse convenționale energetice, resurse minerale, activi industriali, afaceri cu o componentă digitală, comodities, agricultură, online şi IT.

Care credeţi că sunt avantajele şcolii româneşti de IT&C? Ce şanse are România, pe termen mediu şi lung, în domeniul IT&C?

Trebuie să recunoaştem că realizările sectorului ITC în România sunt deocamdată modeste, nu au ajus la nivelul potenţialului lor real. În mare parte este vorba de un împrumut  al forţei de muncă a programatorilor. Prea puţine produse autentice româneşti au cucerit piaţa internaţională. Este foarte importantă trecerea de la acest model de afaceri la modelul de produse cu valoare adăugată mare, autentice, atât pentru valorificarea cum se cuvine a forței de muncă, dar și pentru a centraliza fluxul de produse create la nivel național. Dacă se va schimba acest model de business, România are şanse să devină un producător veritabil de inovație şi produse virtuale. Însă nu este de ajuns dorinţa antreprenorilor. E nevoie şi de suportul masiv din partea statului, dar asta este altă poveste.

Cum văd companiile din Sillicon Valley IT-ul românesc?

În Silicon Valley astăzi activează mai mult de 25.000 de români, ei sunt ambasadorii sectorului IT&C românesc. Au o reputaţie bună şi sunt apreciaţi pentru munca pe care o fac. Şi totuşi nu aş putea spune că există un interes special faţă de România. În top sunt India, China, Rusia. România este mai degrabă văzută ca o sursă ieftină de forţă de muncă în termeni de programatori şi it-iști, o destinație de outsourcing.

Credeţi în şansa Clujului de a deveni un Sillicon Valley al României? De ce Cluj şi nu Timişoara sau Bucureşti, unde sunt de asemenea şcoli de IT ale căror performanţe sunt recunoscute internaţional?

Silicon Valley este locul în care se întâlnesc ideile, conceptele, cu capitalul. Nu se produce nimic, este o imensă vitrină de prezentare, dacă vreți. Din acest punct de vedere este foarte prematur să vorbim despre transferul de modele de la Silicon Valley la Cluj. Însă noi ne dorim mai mult pentru Cluj. Clujul  va fi un loc în care se vor genera idei, dar se vor și concretiza din punct de vedere tehnic: soft, aplicaţii, produse care implică tehnologie. Ca poziționare, cred că este în avantaj față de Timișoara, iar din punct de vedere al comparației cu București cred că este util să vedem celelalte orașe „ de provincie”, fără nicio conotație negativă, din centrul Europei, cum este Brno spre exemplu, care are mare succes în aceste domenii.

Ce sprijin aţi solicitat autorităţilor locale şi în ce măsura acesta v-a fost oferit?

În ceea ce privește Liberty Technology Park Cluj, nu am solicitat un ajutor de la autorităţile locale şi suntem foarte bucuroşi  ca acesta e un proiect privit cu interes. Oferta din partea oraşului, a Primăriei, va veni probabil după ce vom oferi ceea ce am promis – realizarea parcului, lucru ce se întâmplă chiar în acest moment prin livrarea primei faze. Nu mă înțelegeți greșit însă, avem o relație bună cu autoritățile locale, iar proiectul de reconversie al fabricii Libertatea este o inițiativă bună pentru toată lumea, iar implicarea autorităţilor locale va fi esenţială pentru transformarea întregii zone la potenţialul pe care îl oferă.

Liberty Technology Park Cluj este în concordanţă cu tendinţele de dezvoltare a oraşului Cluj, au declarat organizatorii acestei întalniri. Din postura dvs de investitor şi om de afaceri, cum comentaţi faptul că Clujul nu a considerat necesar pâna în prezent să fie evaluat de agenţiile internaţionale de rating, în condiţiile în care muncipalităţi mult mai mici şi mai puţin dezvoltate precum Alba Iulia au făcut acest lucru.

Oraşul Cluj are un profil bun, atractiv pentru investitorii străini, un loc aparte îl joacă zona geografică şi istoria Transilvaniei, care este percepută pe plan internațional destul de pozitiv. Evaluarea din partea unei agenţii de rating se face în momentul în care autoritățile vor să fie implicate, dar acest lucru nu influenţează deciziille investitorilor privaţi.

„Liberty Technology Park Cluj este primul pas în crearea unui ecosistem technologic veritabil al oraşului, un centru de afaceri la propriu. Zona a fost deja transformată din una industrială în una de birouri şi servicii, şi cred că toţi proprietarii de afaceri din zonă au de beneficiat de pe urma acestui lucru. La capacitatea maximă proiectată, parcul tehnologic va găzdui aproximativ 3.700 de angajaţi. Livrarea primei etape înseamnă că suntem mai aproape de înfăptuirea acestui ideal” – Ion Sturza, Chairman Fribourg Capital.