EuroNewsletter. Să nu se închidă primim!, dar să se închidă, pe ici pe colo

Idei contradictorii. Liderii celor 27 de state ale Uniunii au discutat, joi seară, despre posibilitatea de a relua călătoriile fără restricții, pentru europenii care prezintă un certificat că s-au vaccinat anti-COVID. Măsura a fost solicitată de premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. Deocamdată, liderii au ajuns la concluzia că este prematură o asemenea decizie. Ei au căzut de acord ca frontierele dintre țări să nu fie total închise, cum s-a întâmplat în martie 2020, la debutul pandemiei, dar pe de altă parte, s-a agreat și o suspendare a călătoriilor neesențiale, în și din zonele cele mai afectate de pandemie. Cele două măsuri par contradictorii, dar, potrivit jurnalistului Euronews Dave Keating, luni, Comisia este așteptată să vină cu un plan care să le împace.

Circul Trump și-a mutat cortul de la Casa Albă, cu toată menajeria politică a ultimilor patru ani. De miercuri, 20 ianuarie, Europa răsuflă și ea mai ușurată, având în noul președintele al SUA, Joe Biden, dacă nu un partener foarte vioi, măcar unul previzibil. Liderii europeni l-au felicitat in corpore pe Biden, cu speranța unui restart al relațiilor dintre cele două părți.

+ Al treilea decret (ordin executiv) semnat de Biden după instalare, și primul legat de relațiile externe, a fost cel privitor la întoarcerea SUA în Acordul de la Paris. Un alt act important semnat în prima zi de mandat a fost privitor la întoarcerea SUA în Organizația Mondială a Sănătății.

++  Editorialul lui Cristian Tudor Popescu, despre Trump: „Un ticălos neglorios”.

Rețineți acest nume. Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, a fost ales sâmbăta trecută preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), ceea ce îl plasează ca favorit pentru a deveni următorul cancelar german, odată ce mandatul Angelei Merkel se va încheia anul acesta, la sfârșitul lunii septembrie. Laschet este un moderat, considerat adept al continuării orientării centriste a actualului cancelar german Angela Merkel. Viitorul cancelar al Germaniei se va alege între el și Markus Söder, popularul premier al landului Bavaria, și președinte al CSU – partid regional bavarez, aliat tradițional al CDU.

Foarti bini! Maia Sandu (o știți: președinta Moldovei, cea despre care televiziunile de știri au relatat pe larg vreo două zile, apoi s-au întors la țevile RADET) a efectuat o vizită la Bruxelles, unde, în două zile, s-a văzut, practic, cu toată floarea cea vestită a eurocrației. În ordine cronologică:

• Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al Parchetului European
• Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene
• Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe
• Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere
• Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene (prin video)
• Johannes Hahn, comisarul european pentru Buget și Administrație
• Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție
• Charles Michel, preşedintele Consiliului European
• Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE în PE
• David McAllister, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE
• Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe în PE
• David Sassoli, președintele PE.
• Bonus: regele Philippe al Belgiei.

Imagini găsiți pe contul de Facebook al Maiei Sandu iar o analiză a vizitei la Europa Liberă.

Nem! Comisia Europeană a respins toate modificările legislative cerute de inițiativa cetățenească Minority SafePack, privind întărirea drepturilor minorităților în Uniunea Europeană. Minority SafePack a fost sprijinită de guvernul Ungariei și a fost contestată fără succes de România la Tribunalul UE. Inițiativa cuprindea nouă măsuri cerute Uniunii Europene în domenii ca învăţământ, cultură, drepturi lingvistice, politică regională, reprezentarea europeană a minorităţilor etc. Comisia Europeană a arătat într-un comunicat oficial că nu are competențe în domeniul drepturilor minorităților sau că a inițiat deja proceduri care sprijină diversitatea culturală în UE. Fraza-cheie este:

• „Deși nu sunt propuse noi acte legislative, punerea în aplicare pe deplin a legislației și a politicilor care sunt deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei.”

G4media trece în revistă istoricul Minority SafePack, din care reiese că a fost o acțiune sponsorizată de Budapesta. De altfel, circa două treimi din semnăturile strânse (800.000 din cele 1.123.000) provin din Ungaria și România. Inițiativele cetățenești care strâng peste un milion de semnături intră în atenția Comisiei, singura instituție care poate propune legi europene. În cazul în care Comisia consideră oportun, inițiativa cetățenească este transpusă într-un proiect, care trebuie adoptat apoi de Parlament și Consiliu.

Numa’ unu’ și unu’. Săptămână grea pentru Dacian Cioloș, liderul român al grupului Renew Europe din Parlamentul European. Miercuri, eurodeputatul lituanian Viktor Uspaskich a fost exclus din acest grup, de orientare liberală centristă, după ce i-a numit „perverşi” şi „anormali” pe homosexuali şi transsexuali. „Nu este loc pentru homofobie în familia Renew Europe”, a subliniat Dacian Cioloş, într-o declaraţie. Uspaskich – care este lider al Partidului Muncii din Lituania – a făcut afirmațiile într-un video postat pe Facebook la 10 ianuarie. Ulterior, el și-a cerut scuze, dar a fost prea târziu. De asemenea eurodeputata Monica Semedo, din Luxemburg, din același grup RE, a fost suspendată din parlament, pentru două săptămâni, fiindcă și-a hărțuit psihic asistenții. Trei dintre aceștia au făcut plângeri împotriva ei, iar președintele PE, David Sassoli, a anunțat, luni, că acestea sunt legitime. Prin urmare, Semedo nu are voie să participe timp de 15 zile la întruniri ale PE și i se va tăia din salariu. Eurodeputata și-a recunoscut vina și a spus că regretă faptele.

Rotația cadrelor. Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, venerabilul francez Michel Barnier, va deveni consilier special al președintei Comisiei și va supraveghea ratificarea acordului comercial post-Brexit. Astfel, Barnier își va conserva un loc important la Bruxelles, după încheierea contractului actual, în 31 ianuarie. Conform statutului funcționarilor Comisiei, ei trebuie să se pensioneze la vârsta de 66 de ani, dar serviciul lor poate fi prelungit cu până la patru ani. Barnier a împlinit 70 de ani pe 9 ianuarie, informează Politico Europe. Noul om de referință al Comisiei cu privire la relațiile UK-UE va fi vicepreședintele Maroš Šefčovič, slovac.

Ai grijă ce îți dorești… Zeci de camioane cu marfa ale pescarilor din porturile britanice au fost parcate, luni și marți, în apropiere de reședința premierului britanic, Boris Johnson, în semn de protest față de întârzierile de livrare pe piața europeană, din cauza noilor norme Brexit. Astfel, mulți pescari britanici nu și-au putut exporta marfa în Europa de la începutul anului, după introducerea certificatelor de captură, a controalelor sanitare și a declarațiilor vamale la intrarea în UE. În mod ironic, orașele de pe țărm ale Angliei au fost printre cele care au votat masiv pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, cei mai nemulțumiți par pescarii din Scoția, regiune a Marii Britanii unde s-a votat împotriva Brexit, dar care acum trebuie să se supună, volens-nolens, noilor reguli. Pescarii scoțieni au amenințat că vor descărca pește stricat la ușa lui Johnson.

Săptămâna proastelor guvernări (II). Cele trei crize guvernamentale pe care le semnalam săptămâna trecută s-au încheiat, după cum urmează:

• În Olanda, guvernul Rutte a demisionat, dar rămâne la post, cu puteri limitate, până la alegerile generale, programate în martie
• În Italia, guvernul independentului Giuseppe Conte a reușit să obțină un vot de încredere în parlament, dar rămâne minoritar
• În Estonia au loc discuții pentru formarea unei noi coaliții, și, până la finalizare, executivul condus de demisionarul Juri Ratas guvernează cu puteri limitate.

Efect secundar. Demisia guvernului estonian o va aduce în fruntea guvernului, foarte probabil, pe Kaja Kallas, lidera Partidului Reformei. Din punct de vedere al politicii europene, nu e mare lucru, fiindcă atât partidul Kajei Kallas, cât și cel al demisionarului Juri Ratas, sunt afiliate aceleiași familii politice, Renew Europe. În schimb, ar crește numărul femeilor care fac parte din Consiliul European actual, de la patru, la cinci (din 29 – rușinică!). De remarcat că, pe lângă germanele Angela Merkel și Ursula von der Leyen, restul femeilor din Consiliu sunt din state nordice: Danemarca, Finlanda și, eventual, Estonia.

Crimă și pedeapsă. Arestarea opozantului rus Alexei Navalnîi imediat după întoarcere la Moscova ar putea determina adoptarea primei legi Magnitsky la nivelul Uniunii Europene, comentează Euronews. Țările baltice au solicitat deja, luni, în cadrul Consiliului UE pentru afaceri externe, sancționarea Rusiei, iar Consiliul European de joi seară a solicitat Rusiei eliberarea lui Navalnîi, dar fără să facă vorbire de vreo sancțiune iminentă.

Legea Magnitsky este o lege adoptată în SUA în 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului Serghei Magnitsky într-o închisoare din Moscova în 2009. De atunci „Legea Magnitsky” a devenit sinonimă cu un regim de sancțiuni aplicat pentru nerespectarea drepturilor omului. Uniunea Europeană a adoptat, după doi ani de discuție, propria versiune de Lege Magnitsky în decembrie 2020. Sancțiunile se pot aplica pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, sclavie, condamnări extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare. Sancțiunile constau în blocarea conturilor bancare și în restricții de călătorie și se vor putea aplica atât pentru state, cât și pentru organizații nestatale din întreaga lume. Inițiativa a fost propusă de președinția olandeză a Consiliului, în decembrie 2018, și ea a fost susținută de Parlamentul European.

Începe să capete contur neobișnuitul manifest cultural și economic al președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, intitulat „Noul Bauhaus european”. Astfel, luni, a fost lansată faza de proiectare a inițiativei. Această fază de proiectare va conduce la lansarea, în toamnă, a unor cereri de propuneri vizând concretizarea ideilor noului Bauhaus european în cel puțin cinci locuri din statele membre ale UE, prin utilizarea fondurilor UE la nivel național și regional. Reamintim, „Noul Bauhaus european” este un proiect economic, cultural și de mediu, menit să îmbine designul, sustenabilitatea, accesibilitatea, caracterul abordabil și investițiile pentru a contribui la realizarea Pactului verde european. Dincolo de abstracțiuni, ideea din spatele inițiativei este de a crea un nou curent arhitectural, după modelul Bauhaus, dar gândit de la bun început pentru a fi prietenos cu mediul. Manifestul semnat de UVDL merită (re)citit, pentru că nu în fiecare zi un președinte de Comisie semnează texte cu o încărcătură culturală atât de profundă. Inițiativa are deja un site web dedicat, pe portalul Uniunii Europene, unde găsiți toate detaliile și pașii următori.

Nimic nu se pierde, totul se transformă. Centrala pe cărbune Sines din Portugalia a fost oprită săptămâna trecută, definitiv, lăsând țara cu o singură centrală pe cărbune în funcțiune, și aceea programată să fie închisă în noiembrie. Când se va întâmpla acest lucru, Portugalia va deveni a patra țară din Europa care va fi eliminat complet cărbunele din producția de energie electrică, după Belgia (2016), Austriei și Suedia (2020). Reamintim, embrionul Uniunii Europene l-a constituit Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, întemeiată în 1951.