Mare summit în mica Estonie

Președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, în timpul întâlnirii cu jurnaliștii străini | Foto: B. Stanciu

Un summit informal cu privire la viitorul digital al Europei are loc vineri, 29 septembrie, la Tallinn, capitala Estoniei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Summiturile europene, denumite oficial Consilii Europene, sunt reuniunile de șefi de stat și de guvern ai țărilor membre UE și se desfășoară, în mod normal, de patru ori pe an. Când este nevoie, este convocat un summit special, care se axează pe o singură chestiune. În ultimii ani, cutuma este ca fiecare stat care deține președinția rotativă să organizeze un summit informal cu privire la un domeniu de interes major în țara respectivă. 

Un astfel de summit suplimentar este și cel are loc la Tallinn, al cărui scop este să pregătească țările Uniunii pentru era digitală, și asta fiindcă Estonia este o țară aflată în avangarda mondială, din punct de vedere al introducerii soluțiilor digitale în societate.

Summitul are loc în Kultuurikatel, fosta centrală electrică de lângă portul orașului. Clădirea industrială a fost transformată într-un spațiu cultural multifuncțional și aici au loc majoritatea evenimentelor prilejuite de președinția estonă a Uniunii. În imediata vecinătate a Kultuurikatel se află Linnahall, o construcție uriașă de beton din perioada sovietică, ridicată cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980, pentru întrecerile de yachting, care s-au desfășurat aici.

Linnahal este acum pe jumătate părăsită, dar, în doar două zile, estonienii au amenajat în „burta” ei – unde se află în mod normal un pasaj rutier care o subtraversează – o sală de presă impresionantă, din lemn și panouri de plastic. Lângă, a fost ridicată, tot din materiale ușoare, preponderent cotainere metalice interconectate, o sală de conferințe cât cea de la Cluj Arena, și alte patru spații de conferințe, mai mici, precum și un meeting point pentru presă. Sâmbătă, după ce summitul se va fi terminat, toate aceste structuri temporare vor fi demontate.

Întreg perimetrul Kultuurikatel-Linnahall a fost înconjurat cu garduri și este supervizat de mașini de poliție. Acesta este de altfel singurul semn că în orașul de 450.000 de locuitori, cu aspect de bijuterie medievală, se întrunesc cei mai puternici oameni ai Europei. În rest, în oraș circulația se desfășoară netulburată, centrul vechi, inclus în Patrimoniul UNESCO, zumzăie de turiști, și, în general, nimic nu lasă impresia unei zile diferite față de cea de ieri, sau cea de mâine. 

Cina cea de taină

La summitul din Tallinn vor participa toți șefii de stat și de guvern ai celor 28 de țări, cu excepția Spaniei. Premierul de la Madrid, Mariano Rajoy, a rămas în țară, din cauza situației din Catalonia, unde, duminică, autoritățile regionale au programat un referendum cu privire la independență, nerecunoscut de autoritățile naționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Cei 27 de lideri s-au întâlnit joi seară la un dineu de lucru, după ce în prealabil președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au avut o întâlnire bilaterală.

Dineul a fost prima întrunire europeană la vârf după o serie de evenimente și discursuri remarcabile, precum realegerea Angelei Merkel, discursul de la Florența al Theresei May, care și-a „îndulcit” poziția față de Brexit și discursul de marți al lui Emmanuel Macron, care a imaginat o Europă mai integrată, dar cu viteze diferite. De asemenea, a fost prima întrevedere și după discursul „revoluționar” al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la Starea Uniunii. Reuniunea s-a desfășurat departe de ochii presei și nu va fi urmată de vreo declarație oficială. Mai multe detalii vor fi disponibile vineri, la finalul summitului.

Potrivit informațiilor oficiale, liderii „vor desfășura un schimb de opinii cu privire la cele mai importante provocări cu care se confruntă UE”. 

Despre Schengen, altădată

Conform unor surse din apropierea președinției estoniene a Consiliului UE, consultate de Transilvania Reporter înaintea dineului, existau șanse minime ca problema aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen să fie luată în discuție de liderii europeni. Potrivit acestor surse, chestiunea va fi discutată, probabil, doar după ce se vor forma un nou guvern în Olanda și o coaliție stabilă în Germania, și după ce vor trece alegerile parlamentare din Austria. Cele trei țări sunt principalele adversare, cel puțin la nivel declarativ, ale integrării României și Bulgariei în zona de liberă circulație.

Statul invizibil și lumea fără birocrați

O parte a presei internaționale a beneficiat, joi, de un program special, pe parcursul căruia mai mulți experți în domeniul societății digitale, dar și premierul Jüri Ratas, și președintele țării gazdă, doamna Kersti Kaljulaid, au explicat ce înseamnă „utopia digitală estoniană”. Sub acest termen este cunoscut pachetul de măsuri introdus cu începere din anul 2000 de guvernul și parlamentul de la Tallinn, pentru folosirea internetului în relația dintre stat – cu toate componentele sale – și cetățean.

Fără să intrăm în amănunte, merită spus că un estonian trebuie să se prezinte în persoană doar când se căsătorește, când divorțează și când cumpără sau vinde o proprietate, dar, atenție, în ultimul caz doar pentru a semna actele, fără altă formularistică. „Ceea ce vizăm noi este să ajungem la un stat invizibil pentru cetățean, în care nu există birocrați”, a rezumat politica digitală a țării un oficial estonian.

Statistic, 99% la sută din tot ce înseamnă servicii publice sunt disponibile și online. Această rată de digitalizare determină o economisire de 2% din PIB la bugetul de stat. Toate cardurile de identitate estoniene au un cip încorporat și se pot introduce într-un slot al calculatorului, iar apoi, folosind două coduri PIN, se pot accesa în deplină siguranță serviciile publice, dar și nenumărate servicii private, de la plăți bancare până la cotizații către ONG-uri. Mai mult, o bună parte din populație are deja și identitate mobilă, care este conținută de cipul smartphone-ului, prin intermediul căruia se pot face aceleași operațiuni, de pe telefon. Votul online este deja un lucru vechi în Estonia, iar la ultimele alegeri, 12,2% dintre alegători au folosit identitatea mobilă pentru a-și exprima votul.

În timpul summitului are loc și o expoziție de tehnologii digitale | Foto: Anika Haas

Soluțiile tehnice adoptate de Estonia nu sunt „ultimul răcnet”, ci sunt deja binecunoscute, dar ele sunt aplicate integrat și inteligent, într-un stat care mizează pe încrederea cetățenilor în el, după cum a explicat președinta Kersti Kaljulaid. „Dar”, a exemplificat ea, „nu mersul omului pe Lună a fost ceea ce a schimbat lumea, ci mașina de spălat”.   

Pe larg despre societatea digitală pe care o dezvoltă Estonia, în numărul din octombrie al revistei Sinteza.

Revenind la summit, în declarația de intenții a acestuia se arată că „transformările tehnologice și digitalizarea ne afectează în mod profund locurile de muncă, industria, educația și sistemele de protecție socială”.

„Este esențial pentru Europa să susțină schimbările tehnologice pentru a asigura un viitor prosper și sustenabil pentru cetățenii noștri. De asemenea, în vreme ce ne confruntăm cu provocările ridicate de o lume aflată în schimbare rapidă, trebuie să oferim cetățenilor noștri atât protecție cât și noi oportunități”, se mai arată în declarația președinției estone a Consiliului UE.

În aceste scopuri, întâlnirea de vineri va fi o platformă pentru lansarea unor discuții la nivel înalt, cu privire la inovația digitală, având scopul de a păstra Europa în fruntea valului tehnologic, și de a face din UE lider digital global, în anii care vor urma.

Discuțiile de la summit vor lua în calcul un calendar până în 2025 și se vor canaliza pe subiectele esențiale ale construirii unui viitor digital pentru Europa: încredere, siguranță, e-guvernare, industrie, societate și economie.

Potrivit Euobserver.com, președinția estonă va redacta un raport cu privire la viitorul digital al Europei, după întâlnirea de vineri, dar în urma summitului nu va exista un document oficial.

În cadrul summitului, președintele României, Klaus Iohannis, va aborda următoarele teme: importanța implementării Strategiei digitale pentru piața internă a Uniunii Europene, nevoia asigurării unei securități cibernetice adecvate și, în același timp, necesitatea pregătirii cetățenilor Uniunii pentru a dobândi abilități digitale, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi. (Corespondență din Tallinn).

 


Publicitate

Postaţi un comentariu