De ce EMA nu va avea buletin de București. Actualizare: EMA, în Olanda, EBA, în Franța

Proiectul Westend Plazza, clădirea de birouri aflată în construcție pe care Bratislava o propune ca sediu pentru EMA din 2019 | Foto: jtre.sk

Actualizare 20.11. Noile sedii ale EMA și EBA sunt la Amsterdam, respectiv Paris, ambele desemnate prin tragere la sorți. În amândouă cazurile, egalitatea de voturi a fost determinată de abținerea Slovaciei.

Amsterdam este orașul care va găzdui EMA, în urma unei trageri la sorți, după ce în runda finală, cu Milano, nu s-a putut stabili un câștigător. Potrivit presei de la Bruxelles, ambele orașe au avut câte 13 voturi, din 27, iar Slovacia s-a abținut. Astfel, câștigătorul s-a tras la sorți, iar acesta a fost Amsterdam.

În prima rundă, marea favorită din Est, Bratislava, a ieșit doar pe locul patru, după Amsterdam, Milano și Copenhaga. Milano a condus, cu 25 de puncte, urmat de Amsterdam și Copenhaga, cu câte 20. Nu este clar câte a avut Bratislava. Primele trei clasate au avansat în runda a doua, în care a fost eliminată prin vot capitala Danemarcei, numărătoarea indicând 12 voturi pentru Milano, nouă pentru Amsterdam și cinci pentru Copenhaga. Slovacia s-a abținut. 

În ceea ce privește EBA, aceasta se va muta la Paris, oraș care a câștigat tot prin tragere la sorți, după ce în runda a treia a fost la egalitate cu Dublinul, tot în urma abținerii Slovaciei. În runda a doua s-a calificat și Frankfurt, pe lângă cele două finaliste. 

Ministrul Sănătății de la Bratislava, Tomáš Drucker, a declarat că țara sa nu a votat deoarece niciun membru mai nou al UE nu a trecut de prima rundă. „Nu este un mesaj bun pentru locuitorii Europei”, a spus Drucker, iar rezultatul „cu siguranță nu va ajuta starea de spirit pro-europeană”.


În 20 noiembrie, Consiliul Uniunii Europene va decide unde vor fi mutate, din 2019, cele două agenții europene care își au acum sediul la Londra. Este vorba despre Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Dintre cele două, EMA a fost supranumită de presa internațională „perla coroanei” sau „cireașa de pe tort” a Brexit-ului. Agenția comunitară va aduce orașului în care se va muta atât prestigiu internațional, cât și beneficii economice deloc de neglijat. Astfel, EMA va veni cu 900 de angajați plătiți la nivel european, plus familiile lor, cu copii care vor studia la școliile internaționale din apropiere și parteneri care se vor adăuga pieței locale de muncă. De asemenea, doar vizitele profesionale făcute de specialiștii care vin în delegație la EMA vor consuma 30.000 de nopți de cazare pe an.

Nu este, astfel, de mirare că 19 țări din cele 27 de țări care vor rămâne în UE după Brexit au depus candidaturi pentru a găzdui EMA. Printre acestea și România, care a propus ca oraș-gazdă Bucureștiul. Candidaturile au putut fi depuse până în 31 iulie. 

Înainte și după depunerea candidaturilor, statele membre au făcut lobby în favoarea lor, unele acțiuni fiind publice, cum ar fi conferințele de presă, prezentările oficiale ale candidaturilor, vizite de informare la sediul EMA.

Mass-media a semnalat însă și multe întâlniri și propuneri de culise, dintre care unele nu au nicio legătură cu agenția. Italia, de exemplu, ar fi propus chiar să-și mărească contingentele aflate sub comanda NATO, în contrapartidă pentru mutarea agenției la Milano.

Favoriți și outsideri

Pe parcursul procesului de selecție, Comisia Europeană s-a rezumat să facă, în 30 septembrie, o evaluare tehnică a celor 19 candidaturi, din punct de vedere al spațiilor puse la dispoziție, al accesibilității, al facilităților educaționale etc. Comisia s-a abținut să facă vreun comentariu sau vreo recomandare cu privire la orașul care va găzdui noul sediu al EMA. În schimb, documentul elaborat la începutul procesului de selecție, semnat de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și cel al Consiliului European, Donald Tusk, enumeră două criterii importante, pe lângă cele tehnice: o prioritate, dar nu absolută, pentru țările care nu găzduiesc nicio agenție europeană și un nivel cât mai redus de perturbare a activității agenției. Cu alte cuvinte, sunt avantajate țările care nu găzduiesc încă o agenție a Uniunii Europene, dar de dragul acestui principiu nu va fi pusă în pericol activitatea de zi cu zi a agenției.

Vot secret

Orașul gazdă va fi decis printr-un vot în maxim trei runde. Prima dată, reprezentantul fiecărei țări în Consiliul Uniunii Europene, configurația Afaceri Generale, va indica primele trei opțiuni. Locul 1 va primi 3 puncte, locul 2, două, iar locul 3, unu. Dacă un oraș va întruni majoritatea absolută (14 voturi) a nominalizărilor de pe prima poziție, va fi declarat câștigător. Dacă nu, orașele de pe primele trei locuri vor intra în runda a doua, în care fiecare țară poate indica un singur oraș. Din nou, este nevoie de 14 voturi pentru a câștiga. Dacă niciun oraș nu atinge această cifră, primele două clasate intră în al treilea și ultimul tur, în care orașul cu cele mai multe voturi câștigă. La final, bucățile de hârtie pe care au fost scrise voturile fiecărei țări vor fi distruse.

Luând în considerare acest principiu, a devenit extrem de relevant un studiu intern al EMA, care arată opțiunile celor 900 de angajați actuali, studiu care a fost dat publicității în 3 octombrie. Potrivit acestuia, mutarea activității într-unul din orașele Atena, Bratislava, București, Helsinki, Malta, Sofia, Varșovia și Zagreb ar determina imposibilitatea agenției de a-și putea desfășura activitatea pentru o perioadă, fiindcă mai puțin de 30% din personal s-ar reloca în noul oraș-gazdă. La polul opus, orașele preferate pentru relocare au fost Amsterdam, Barcelona, Copenhaga, Milano și Viena.

S-a conturat astfel un impas: orașele din țările care nu găzduiesc nicio agenție sunt respinse, aprioric, de angajați. Este vorba despre Bulgaria, România, Croația și Slovacia.

Ce spune România

Studiul realizat de EMA, deși relevant, nu este, însă, decât unul orientativ, deoarece decizia va fi, în definitiv, una politică, orașul-gazdă urmând să fie votat de fiecare dintre cele 27 de state, în trei runde.

Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) – instituția care coordonează candidatura României – consideră că, în ciuda opțiunilor exprimate de angajații EMA, Bucureștiul are în continuare șanse de a găzdui agenția europeană, se arată într-un răspuns pe această temă transmis Transilvania Reporter.

„Dosarele de candidatură pentru relocarea EMA au fost depuse în baza criteriilor cerute de Consiliul Europei. Preferințele de relocare ale staff-ului nu se află printre criterii! (…) Documentele la care faceți referire reprezintă scenarii bazate pe studiul în rândul staff-ului EMA, menționat anterior, și la acest moment nu pot fi tratate decât ca fiind un element subiectiv, în afara criteriilor de selecție enunțate”, se arată în acest răspuns.

ANMDM mai spune că România poate suplini, cu specialiști din țară, până la 25% din personalul EMA, acest scenariu fiind luat în calcul în dosarul de candidatură. În consecință, „România are șanse în ceea ce privește relocarea EMA”, se mai arată în răspuns. „Candidatura României s-a bazat pe cel mai clar argument – experiența în domeniul reglementării pieței medicamentului, domeniu cu o tradiție de peste 60 de ani, față de alte state candidate (…) cu o tradiție în jur de numai 20 de ani”, mai precizează ANMDM. Alte avantaje ar fi securitatea cetățeanului, performanțele României în domeniul telecom sau nivelul de cunoaștere a limbilor străine printre tinerii din țara noastră.

Geopolitica indică Bratislava

Teoretic, fiind vorba de un vot politic, orice este posibil în 20 noiembrie, inclusiv desemnarea Bucureștiului ca sediu al EMA. Condiționările enunțate în documentul de deschidere a selecției, coroborate cu studiul efectuat de EMA – de care poate că la București nu se ține cont, dar la Bruxelles, cu siguranță, da – indică, însă, ca oraș favorit Bratislava. În primul rând, țările din Estul UE par decise să nu voteze decât cu un oraș candidat din această parte a Europei și să protesteze dacă nu va fi selectat unul din această zonă, fiindcă regiunea este subreprezentată la nivel de sedii de autorități europene. În al doilea rând, Slovacia nu găzduiește încă nicio agenție europeană. Însă, se pune problema retenției angajaților, care va fi de sub 30%, conform studiului EMA.

Așadar, până aici, candidatura nu se deosebește de cele ale Bucureștiului, Sofiei sau Zagrebului, și ele capitale ale unor țări care nu găzduiesc agenții europene, și, de asemenea, nedorite de peste 70% din angajații EMA.

Intervine însă poziționarea geografică a capitalei Slovaciei, care este situată la doar 80 de kilometri pe șosea de Viena. Durata navetei între cele două orașe este de aproximativ o oră, iar capitala Austriei a fost desemnată de studiul EMA ca unul dintre orașele favorite, care vor avea o retenție a angajaților de peste 65%, îndeplinind toate cerințele agenției și asigurându-i fără probleme continuitatea operațională.

Se deschide astfel posibilitatea unui compromis politic mulțumitor pentru toată lumea, prin care Bratislava va găzdui EMA, dar angajații care nu vor să se mute aici, pot sta la Viena, de unde să facă naveta. Astfel, ei și familiile lor vor beneficia de toate avantajele sociale și economice ale Austriei, dar Slovacia va fi țara care găzduiește agenția.

La poziționarea geografică se adaugă calculul politic. Alături de Ungaria, Polonia și Cehia, Slovacia este membră a grupului de la Vișegrad, considerat eurosceptic și cu unele tendințe „iliberale”. La sfârșitul lui octombrie, însă, premierul, președintele și președintele parlamentului de la Bratislava au dat publicității o declarație comună prin care au reafirmat opțiunea pro-europeană a Slovaciei. Premierul Robert Fico și-a descris atunci țara ca fiind „o insulă pro-europeană în regiune”. Declarația a fost făcută în 23 octombrie, la numai o zi după ce alegerile din Cehia au fost câștigate de candidatul anti-sistem, Andrej Babiš, despre care se crede că va apropia țara de „rebelele” Polonia și Ungaria. Astfel, Slovacia rămâne singurul membru al grupului de la Vișegrad cu opțiuni pro-europene neechivoce, iar recompensarea ei cu EMA nu ar face decât să întărească aceste opțiuni.

Scenariul de mai sus a fost confirmat recent de Financial Times, care săptămâna trecută a scris că, în acest moment, principalele orașe candidate să găzduiască EMA sunt Bratislava și Milano. Cum toată lumea este de acord că dacă EMA nu se va reloca într-o țară din estul UE va ieși un scandal continental, Bratislava este în pole-position. Însă, la nivel european, nimic nu e sigur, până la ultimul vot.

În ceea ce privește EBA, doar opt țări s-au înscris în cursă: Belgia (Bruxelles), Irlanda (Dublin), Germania (Frankfurt), Luxemburg (Luxemburg), Franța (Paris), Cehia (Praga), Austria (Viena) și Polonia (Varșovia). Potrivit presei internaționale, favorite ar fi Dublin, Frankfurt și Paris. Mai mult, Germania și-ar fi manifestat susținerea pentru Bratislava, dacă țările din Europa Centrală vor vota Frankfurt pentru EBA. 

Italia și Slovacia, favorite și la pariuri

Interesul cu privire la relocarea EMA este așa de mare încât casa de pariuri britanică Ladbrokes a dat publicității cotele fiecărui oraș candidat. Milano conduce, cu o cotație de 2/1, în vreme ce Bratislava este pe locul secund, cu o cotație de 5/1. Cel mai slab cotată este capitala Maltei, Valletta, cu 33/1, în vreme ce Bucureștiul, Sofia, Bruxelles-ul și Atena sunt penultimele cotate, cu 25/1.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu