Top 10 de văzut la Muzeul Farmaciei

Foto: Dan Bodea

Care sunt cele mai valoroase exponate ale unei atracții turistice recomandate de Lonely Planet sau The Sun

Colecția de Istorie a Farmaciei din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei este unul dintre obiectivele turistice recomandate la sfârșitul lunii trecute de revista Fabulous, care se distribuie împreună cu tabloidul The Sun, cel mai vândut ziar din Marea Britanie.

„Încheiați vizita [la Cluj] la Colecția de Farmacie a Muzeului Național de Istorie, unde veți găsi o bogăție de poțiuni și echipamente de laborator în stil Harry Potter”, au scris redactorii revistei engleze. De altfel, acest mici muzeu a fost lăudat de aproape toate ghidurile internaționale internaționale. Precedenta ediție a ghidului Lonely Planet pentru România vorbea chiar la superlativ despre el. „Pentru asemenea locuri călătorim – superbe, satisfăcătoare, mereu surprinzătoare”, scria acesta.

Cu ajutorul muzeografului pensionar Radu Crișan, omul care cunoaște probabil cel mai bine Muzeul Farmaciei, unde a lucrat zeci de ani, am realizat o selecție a celor mai importante atracții ale colecției

Pictura murală

Pictura murală

Pictura murală

Finalizată în 1766, a fost comandată de farmacistul Tobias Maucksch, cel care a privatizat farmacia, aceasta fiind anterior în proprietatea orașului. Este unica pictură de farmacie veche originală, păstrată în România. Pe tavan este redat un cocor, animal considerat protector al vieții, un arbore al vieții cu șerpii lui Aesculap, și, în două medalioane identice, cornuri ale abundenței.

Farmacia portativă

Farmacia portabilă

Farmacia portabilă

Este o bijuterie de artă în primul rând – un cufăraș prevăzut cu zeci de sertare și sertărașe, în care se țineau sticluțele cu poțiuni și prafuri. Sticluțele sunt încă la locul lor, etichetate corespunzător. Farmacia datează din secolul al XVIII-lea și a aparținut familiei de aristocrați transilvăneni  Kemény. Se știe că lemnul din care a fost făcută este unul exotic, dar nu se cunoaște esența

Elixirele dragostei

Elixirele dragostei

Elixirele dragostei

Este vorba despre câteva sticluțe pictate cu motive florale, care încadrează reprezentări de femei și bărbați și datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În ele se țineau așa numitele elixire ale dragostei, care, după ce erau băute, se presupune că aveau efectul pe care îl are Viagra în ziua de astăzi. „De fapt, erau vinuri în care se introduceau diverse arome. Rezultatul pe care îl aveau, dacă îl aveau, era unul de tip placebo”, explică muzeograful.

Leacurile medievale

Leacurile medievale

Leacurile medievale

O colecție spectaculoasă de doctorii care se prescriau bolnavilor înainte de generalizarea medicinei moderne. Printre exponate se numără „praful de mumie adevărată”, care costa greutatea sa în aur și despre care se credea că vindecă orice boală. „Într-un fel era adevărat, fiindcă după ce luau așa ceva, bolnavii nu prea mai simțeau niciun fel de tulburare sau durere, fiindcă treceau pe lumea cealaltă”, spune cu umor muzeograful. Alte leacuri din această colecție erau însă eficiente. De exemplu, „Theriaca Venetiana”, o rețetă străveche de 60 de concentrate din plante, plus opiu și carne de viperă, preparată în veacul al XVIII-lea în farmacia „La Madonna” din Veneția. Era folosită ca antidot în caz de otrăvire, și avea efectul scontat în cazul otrăvurilor ușoare.

Electrocardiograful

Electrocardiograful

Electrocardiograful

Primul electrocardiograf care a funcționat în Cluj-Napoca tronează în mijlocul încăperii care adăpostește colecția de obiecte medicale mai apropiate de zilele noastre. A fost fabricat în 1915 de firma G. Boulite, din Paris, și reprezenta tehnica medicală de vârf a momentului, fiind capabil să imprime rezultatele atât pe hârtie cât și pe film. Cel mai probabil, la Cluj a funcționat la actuala Clinică Medicală 1.

Vasele smălțuite de la Turda

Vasele smălțuite de la Turda

Vasele smălțuite de la Turda

Sunt recipiente ceramice realizate în 1790 într-un atelier din Turda, constituind un unicat în lumea muzeelor de farmacie din toată lumea. Frumos ornamentate și executate perfect, ele erau destinate păstrării unor concentrate din plante medicinale.

Balanța cea veche

Balanța cea veche

Balanța cea veche

Este o balanță din secolul al XVIII-lea, expusă lângă o serie de „surate” mai tinere. Realizată din lemn, cu talere de aramă, a fost fixată pe un suport tot de lemn, sculptat în stil neoclasic.

Mobilierul specific

Mobilierul

Mobilierul specificic

Piesa de rezistență din această categorie este un dulap masiv, în care se țineau prafurile și poțiunile mai valoroase ale spițeriei. Dulapul datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Pe uși sunt pictate panouri, care reprezintă omul în patru etape: copilăria, tinerețea, maturitatea și moartea. Picturile sunt deosebit de valoroase, ele fiind o expresie a barocului transilvănean.

Colecția de cărți și manuscrise

Colecția de cărți

Colecția de cărți

Alături de inventarul unei farmacii din Târgu-Mureș, pe care Tobias Maucksch a cumpărat-o pentru unul dintre fiii săi, la finele veacului al XVIII-lea, se găsește și un tarifar al farmaciei din Cluj-Napoca, realizat chiar de Tobias, pe parcursul a ceea ce astăzi am numi „procesul de privatizare” al spițeriei. Cele două manuscrise sunt încadrate de vechi tratate de botanică, biologie sau farmacologie.

Laboratorul

Laboratorul

Laboratorul

Pe aici, pe undeva, sigur se învârte Dumbledore, trebăluind printre cazane, retorte și distilatoare. Dacă întâmplător nu îl vedeți, probabil că a făcut ceva vrajă ca să fie invizibil, dar sigur veți putea admira un laborator de altădată, în care farmaciștii, ca niște vrăjitori, își preparau poțiunile. Încăperea are un aer cu atât mai misterios cu cât se află la subsol și, pentru a ajunge la ea, se coboară pe o scară abruptă de lemn.


Publicitate

Postaţi un comentariu