Spitalele mici private sugrumate de legea lui Nicolăescu

“Sunt spitale înfiinţate prin investiţii proprii care nu au luat bani de la stat şi care au creat locuri de muncă pentru medici şi asistentele medicale. Statul are şi el de câştigat, pentru că plătim taxe. Dar în schimb ce primim? Nu vor să ne mai lase să lucrăm. Facem intervenţii chirurgicale, nu putem să ţinem pacientul doar 12 ore cât ne limitează noul proiect de lege”, Alexandra Vanea, manager spital privat

Spitalele pot face internări pentru mai mult de 12 ore dacă au cel puţin 20 de paturi, sub acest număr unităţile organizându-se în forma de spitalizare de zi cu durata maximă de 12 ore, arată un proiect al Ministerului Sănătăţii, supus dezbaterii publice, pe site-ul instituţiei, până în 28 august. Proiectul de lege loveşte în spitale private clujene care în marea lor majoritate sunt unităţi mici şi funcţionează cu o capacitatea cu mult sub 20 de paturi. În judeţul Cluj, 13 spitale private oferă asistenţă medicală care include şi internarea, din care aproximativ nouă riscă să-şi piardă obiectul activităţii dacă se va menţine noua schimbare privind statutul spitalelor. “Sunt spitale înfiinţate prin investiţii proprii care nu au luat bani de la stat şi care au creat locuri de muncă pentru medici şi asistentele medicale. Statul are şi el de câştigat, pentru că plătim taxe. Dar în schimb ce primim? Nu vor să ne mai lase să lucrăm. Facem intervenţii chirurgicale, nu putem să ţinem pacientul până în 12 ore cât ne limitează noua lege”, spune Alexandra Vanea, managerul unui spital privat de chirurgie din Cluj-Napoca. Eliminarea investitorilor mai mici va avea repercursiuni asupra pacienţilor.

“Spitalele mici ţin preţurile la serviciile medicale mai jos. Spitalele private mari nu vor mai avea concurenţă, iar preţurile vor fi stabilite în dezavantajul pacienţilor care vor căuta alternative, să se trateze eventual în clinici din Ungaria, Austria”, mai adaugă managerul clujean. Un investitor clujean, Simona Sânmărghiţan, care construieşte în Cluj un spital cu o capacitate mai mică de 20 de paturi şi care riscă să piardă tot ce a investit dacă proiectul de lege amintim va intra în vigoare a lansat chiar o campanie împotriva demersului ministerului Sănătăţii. “Criticaţi acest proiect de lege care distruge spitalele private mici cu servicii exemplare”, se arată pe pagina de faceebok “Celule Stem Cluj”. Reprezentanţii pacienţilor din România consideră că pentru pacienţi este important să aibă o ofertă de servicii generoasă care s-o includă şi pe cea a spitalelor private. “Ideal ar fi să existe o ofertă cât mai mare de servicii pentru pacienţi. Dacă sunt criterii de limitare să fie legate de calitatea servicului medical, de pregătirea cadrelor medicale şi nu de numărul de paturi”, precizează, pentru Transilvania Reporter, Iulian Petre, vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România.

Privatul intră în spitalele de stat, dar nu se cunosc tarifele

De asemenea, marile schimbări din Sănătate, vizează şi salarizarea medicilor. Conform recentelor declaraţii ale ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, medicii care lucrează cu normă întreagă într-un spital de stat nu vor mai putea lucra şi la privat. În spitalul de stat li se va permite însă să ofere, peste programul de 7 ore, asistenţă medicală în regim privat. Consultaţiile astfel oferite vor fi plătite de pacient sau de asigurarea privată a acestuia, după tarife încă neprecizate. Din acest tarif 60% se va îndrepta către medic, 30% va rămâne echipei medicale şi 10% va fi reţinut de spital.
Acest model funcţionează bine în alte ţări însă sunt reţineri din partea reprezentanţilor pacienţilor privind modul în care va funcţiona în România. “Problema este modul în care se vor separa aceste servicii, de stat şi semiprivat şi cum se va împărţii timpul acordat pacientului asigurat la Casa de Asigurări de Sănătate şi a celui care are asigurare privată. Acest mecanism funcţionează în ţările în care nu există o diferenţă între sistemul de sănătate de stat şi cel privat. În România între cele două sisteme există o diferenţă foarte mare”, spune Iulian Petre, vicepreşedintele COPAC din România. Acesta speră ca salarizarea cadrelor medicale să nu însemne bani mai mulţi tot din buzunarul pacienţilor: “Acum o lună s-a lansat ideea ca medicii să fie plătiţi printr-o taxă pusă pacienţilor. Ministrul Nicolăescu a promis că în proiectul de salarizare nu va pune taxă pe pacienţi. Suntem curioşi ce se va întâmpla”.

Câte spitale vor experimenta “privatul” pe pielea lor?

Introducerea practicii private în spitalele de stat se va face printr-un proiect pilot în care vor fi incluse zece spitale: două spitale clinice regionale de urgenţă de competenţă IA; două spitale judeţene de urgenţă; două institute clinice naţionale; două spitale orăşeneşti. Spitalele pilot vor fi clasificate în spitale de interes naţional şi spitale de interes local. Toate se vor reorganiza ca instituţii de sănătate autonome. Spitalele pilot de interes local se vor putea reorganiza ca asociaţii sau fundaţii medicale, în urma deciziei consiliilor judeţene sau locale care le au în subordine (sau a altor instituţii care le au în subordine). Aceste fundaţii şi asociaţii medicale vor fi de utilitate publică, sub formă de persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial. Patrimoniul şi bunurile spitalelor reorganizate sub formă de fundaţii pot fi transmise doar persoanelor juridice private sau publice fără scop patrimonial, care au un scop identic sau asemănător. Se prevăd condiţiile în care un spital pilot de interes local poate intra în lichidare.


Publicitate

Postaţi un comentariu