Sondaj IRES: Românul, frate cu refugiatul până când îi bate la ușă

Din postura de observatori încă neimplicați în criza refugiaților cu care se confruntă din plin state ca Ungaria, Serbia, Macedonia, Grecia sau Germania, românii nu resping în totalitate dorința imigranților de a scăpa de război și nici măcar posibilitatea ca, la un moment dat, refugiații să le devină vecini. Venirea acestora ar putea fi greu de evitat, consideră sociologul Vasile Dâncu, mai ales în contextul în care numărul celor care părăsesc zonele calamitate va crește în cazul în care amenințarea nu dispare. Cu toate acestea, România pare a fi un pământ primitor pentru refugiați, deși în acest moment atitudinea relaxată a românilor cu privire la acest subiect se datorează în primul rând faptului că imigranții doresc să ajungă în Germania și nu au în plan intrarea pe teritoriul României.

Un sondaj IRES comandat de televiziunea Digi 24 arată că unul din doi români cred că refugiații ar trebui să aibă dreptul de a alege în ce țară europeană vor să trăiască, chiar dacă nu ar fi neapărat de acord ca aceștia să ajungă pe teritoriul României. Doar 5 din 10 conaționali sunt de părere că imigranții ar trebui să vină și în România.

„A primi, redistribuit, pe teritoriul țării noastre imigranți este un lucru acceptat de români. M-a șocat puțin pentru că am crezut că oamenii vor vedea acest lucru în primul rând ca pe un mare aflux. Că vor avea multe probleme cu integrarea acestor oameni, că nu avem noi suficienți bani nici pentru a face politicile noastre sociale. Dar am descoperit bunăvoință și dorința de a participa la acest proiect european. Cumva, varianta germană care propune ca fiecare țară să preia un anumit număr de refugiați în funcție de posibilități este acceptată în România mai ușor decât în alte state europene”, a explicat Vasile Dâncu pentru Digi 24.

Refugiații sunt bineveniți și nu prea

Potrivit sondajului IRES, 58% dintre români sunt total sau parțial de acord cu dreptul refugiaților de a-și alege destinația și 57% cred că aceștia ar trebui distribuiți în fiecare țară, așa cum a propus Germania. Întrebați dacă ar fi de acord ca România să fie o zonă de tranzit a refugiaților în drumul lor spre Europa, românii nu mai sunt atât de convinși: doar 35% ar fi de acord cu acest lucru, iar dacă vine vorba ca aceștia să se stabilească în localitatea lor, 50% dintre respondenți nu sunt de acord.

27

„Este o șmecherie românească a gândirii publice. Știm că nu suntem o țară atractivă ca imagine și profităm de asta. Dar când Germania nu va mai putea să primească, refugiații vor trebui să aleagă între țări precum România și o țară mai slab cotată, atunci s-ar putea să aleagă România. Oamenii gândesc acum emoțional și speră să nu fim aleși”, spune sociologul.

Problema „selecționării” refugiaților pe care România să îi primească este realizabilă, însă contextul este nepotrivit iar mecanismele pentru ca acest sistem să funcționeze încă nu există.

„Oamenii vin cu familii, vin cu un mare necaz și nu îi poți selecționa numai pe cei tineri, frumoși și cu studii și să îi iei în România. Pentru o astfel de politică este nevoie de strategie clară, o analiză și de un mecanism care funcționează. Am putea copia unul, cum este cel canadian. Societatea canadiană și cea germană știu exact de câți oameni au nevoie în fiecare industrie”, a declarat Vasil Dâncu.

Cu toate acestea, România ar putea beneficia de pe urma „adoptări” unui anumit număr de refugiați, în condițiile în care există numeroase zone în care investitorii nu găsesc forță de muncă sau în care nu sunt suficient de mulți specialiști.

„Noi acum avem o problemă cu medicii la țară, de exemplu. Sunt cabinete unde lucrează absolvenți de medicină din Africa sau din Republica Moldova. Toate strategiile legate de politica acordării vizelor cetățenilor moldoveni a avut rolul de a aduce oameni care să completeze plecările. Sunt orașe precum Timișoara, Arad sau chiar Cluj-Napoca în care vin investitori și aceștia sunt nevoiți să aducă forță de muncă de la sute de kilometri distanță cu costuri suplimentare”, spune sociologul clujean.

O astfel de strategie însă ar necesita și o foarte bună comunicare din partea Guvernului, în contextul în care medicii se plâng de salariile mici și mulți dintre ei pleacă la rândul lor peste hotare.

„Nu este ușor de comunicat, dar dacă atragi străini din aceste țări ai ocazia să selecționezi ceea ce tu vrei să păstrezi. Statul ar trebui totuși să își schimbe politica față de cei care pleacă din cauza banilor. Statul ar trebui să facă, prin instituțiile lui, un audit serios al specialiștilor români pe care îi pierdem și pornind de la acest lucru să găsească soluții. Să rezolvi problema prin salarii este doar un pas, dar nu și soluția problemei”, crede directorul IRES, Vasile Dâncu.

Refugiații, o problemă de securitate

Conform datelor sondajului IRES, 50% dintre români sunt de acord că odată cu intrarea refugiațiilor în Europa, riscul unui atac terorist crește.

„Este o încercare de a raționaliza ce se întâmplă în acest moment. Discuțiile despre terorism au vizat exact aceste zone ale lumii din care vin acești imigranți, așa că este cumva justificată o astfel de proiecție asupra acestei zone. Venirea masivă a unei populații și schimbarea compoziției unei comunități cu acest mix de imigranți produce dezordine. Vin oameni cu altă cultură și reguli, se naște agresivitatea și apar violențele. Orice comunitate se sperie de cei care vin. La fel s-a întâmplat și cu romii, chiar dacă aceștia nu erau super-delicvenți”, adaugă sociologul.

28

Problema refugiaților pune într-o lumină nou și spațiul Schengen. Chiar dacă România nu este parte a Acordului, ea trebuie să acționeze ca și cum ar fi.

„Noi suntem blocați artifical să intrăm în spațiul Schengen, dar suntem obligați să răspundem unor cerințe Schengen. România va face asta, dar nu suntem bucuroși să plătim numai costurile și să nu avem beneficii. Dar nu de asta nu suntem pregătiți ci pentru că acest tip de fenomen social era greu de prevăzut. Au fost multe dezbateri dar nimeni nu a prevăzut un astfel de fenomen. Eram mai pregătiți de un război mondial decât de așa ceva. Pe noi oricum ne surprind și inundațiile și arșița”, spune Dâncu.

Cel puțin pentru moment, românii privesc problema refugiaților cu detașare tocmai pentru că România nu este o parte a problemei. Astfel, românii își permit să fie sentimentali și să empatizeze cu suferința imigranților.

„Percepția oamenilor este una umanistă și acum spunem că ei au nevoie de ajutor. Românii sunt comprehensivi și înțeleg că e o diferență mare între migrația lor și migrația refugiaților. Oamenii înțeleg că în cazul nostru e vorba de o migrație voluntară și nu compară cu o țară unde sunt conflicte militare, astfel că dau prioritate sentimentelor. Suntem în faza de înțelegere, a unei „luni de miere” cu privire la această criză umanitară. Noi avem timp de respiro și putem să ne pregătim cu toții de alte valuri de care nu mai putem fi protejați. Vom fi și noi o țintă”, crede directorul IRES

Sondajul a fost realizat de IRES pe un eşantion de 1428 de persoane, iar marja de eroare e de plus minus 2, 6 procente.


Publicitate

Postaţi un comentariu