Sângele artificial produs la Cluj ar putea intra pe piaţă în cinci ani

Foto: Dan Bodea

“Suntem în Transilvania şi este normal să ne preocupe sângele”, astfel şi-a început cercetătorul clujean Radu Silaghi-Dumitrescu prezentarea în faţa a 50 de studenţi ai UBB care fac parte din Colegiul Profesional de Performanţă Academică, structură înfiinţată în această toamnă la Cluj.

La sfârşitul lunii octombrie presa naţională cât şi în cea internaţională anunţa că echipa de cercetători de la Facultatea de Chimie a Universitătii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj, condusă de conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, a produs sânge artificial în urma cercetărilor desfăşurate pe o perioadă de şase ani. Cercetătorul clujean a prezentat vineri în faţa viitorilor elite ale cercetării clujene care a fost procesul obţinerii reţetei sângelui artificial şi a răspuns curiozităţilor tinerilor cu privire la importanţa unui astfel de rezultat. “Se spune poate prea multe cuvinte bune despre noi. Aş vrea să subliniez că e bine să ne cunoaştem lungul nasului şi să ne facem fiecare treaba unde suntem. Să nu credem că suntem de elită pentru că întotdeauna există alţii mai buni decât noi. Ideile trebuie duse până la capăt. Aceasta nu este una dusă până la capăt. Până la capăt este atunci când ai în faţă fabrica unde se produc zilnic trei tone de sânge”, a atras atenţia Radu Silaghi-Dumitrescu.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Ideea de la care a pornit echipa de cercetători, aceea de a produce sânge artificial, este un deziderat la care s-au gândit mulţi în lume. „Sângele artificial îl avem deja în laborator dar va fi necesară o autorizare pentru uz medical. Testele cu animale şi cu celule umane estimăm că vor mai dura un an sau doi. Pentru obţinerea autorizaţiei pentru uz uman este nevoie de teste pe subiecţi voluntari în ţările în care tehnologia avansată permite acest lucru”, a spus Radu Silaghi Dumitrescu. Testările pe voluntari umani nu le vor face chimiştii, a adăugat el, ci problema va fi lăsată pe mâna medicilor. „Astfel de teste au fost făcute de mai multe companii, protocoalele sunt stabilite şi nu vrem să greşim ca alţii şi să nu întrebăm pacienţii ce se testează pe ei. Încă nu vreau să merg în faţa medicilor până când produsul nu este din punctul meu de vedere sigur”, a precizat cercetătorul. În cinci ani, dacă nu sunt piedici, sângele ar putea intra pe piaţă, însă nominalizarea pentru premiul Nobel ar putea fi doar pentru cei care vor face testele cu oameni.

Reţete de succes

Sângele artificial ar fi utilizabil acolo unde s-a pierdut brusc foarte mult sânge, fie în cazul victimelor accidentelor, sau a pacienţilor din sălile de operaţie. De asemenea, ar putea fi utilizabil şi pentru cei care au grupe rare de sânge. Esenţial de ştiut este că sângele produs în laboratoarele clujene este utilizabil pentru termen scurt pentru că permite pacientului să nu se sufoce o vreme. Toate celelalte proprietăţi ale sângelui nu sunt oferite de el şi trebuie ca pacientul să aibă acces la sângele normal. „Ceea ce am făcut noi în laborator nu este de premiul Nobel. De premiu Nobel va fi proiectul care ar demonstra că un astfel de produs este utilizabil la oameni. Cred că cine va rezolva această problemă merită multe recompense. Noi mergem şi cu varianta tradiţională şi sperăm să avem două reţete de succes, una roşie şi una incoloră”, a declarat Radu Silaghi Dumitrescu. Hemeritirina, o proteină extrasă din viermii marini este ingredientul-minune cu ajutorul căruia chimiştii clujeni au reuşit să realizeze sângele artificial. Soluţia mai conţine, pe lângă hemeritrină, apă şi săruri, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie faţă de agenţii de stres. „Noi lucrăm pe două variante, folosim materie primă bovină sau aceşti viermi. Ambele sunt foarte accesibile. Atât cea în care folosim ca materie primă sângele de vacă, dar şi cealaltă variantă este accesibilă pentru că ne folosim de un organism modificat genetic, îl creştem, având ca materie primă apa şi nişte săruri, deci un mediu destul de simplu şi putem să îl producem în ce cantităţi dorim”, a explicat chimistul clujean în faţa studenţilor. Întrebat care este componenţa echipei sale, cercetătorul a precizat că echipa lui este o noţiune destul de vagă, având colaboratori la Fizică, Biologie, Institutul de Oncologie, Medicină Veterinară, la UMF, în Anglia, în SUA, în Rusia. „În interiorul Facultăţii de Chimie sunt oameni mai tineri decât mine pe care i-am preluat în echipă de la nivelul când erau studenţi de Licenţă. Cei mai în vârstă şi-au luat doctoratul anul trecut”, a adăugat Radu Silaghi-Dumitrescu.

De ce Chimia?

Cercetătorul le-a împărtăşit tinerilor şi alegerea de a urma studiile de chimie şi biochimie, în detrimentul altor materii la care era olimpic în timpul şcolii. „În clasa a opta, calificat la mai multe olimpiade naţionale trebuia să aleg între materii. M-am trezit la şcoală cu un academician, istoric, care dorea să mă cunoască. I-am spus că nu mă interesează, eu vreau să merg la Chimie. De ce?Nu ştiu, cred că este o greşeală pe care am făcut-o, pentru că am avut mult de suferit ulterior. Părinţii fiind chimişti, inclusiv faptul că azi cineva îmi face poze sau chiar şi rezultatul cercetării continuă să fie atribuit unor formulări precum: I-a rezolvat mămica. Ce aveau în comun istoria şi chimia era faptul că vroiam să văd cum funcţionează lucrurile în ceea ce-l priveşte pe om. Am ales Chimia pentru că s-ar fi bucurat părinţii mei”, a mărturisit Radu Silaghi-Dumitrescu. Perioada pe care acesta a petrecut-o în străinătate a fost esenţială, deşi biochimia pe care o aplică chiar şi astăzi este cea pe care a învăţat-o de la profesorii săi de la nivel licenţă. „Situaţia extraordinară în care eşti într-o ţară şi apeşi un buton şi el funcţionează este o experienţă pe care o recomand. Recomandarea mea este să mergeţi pentru experienţă şi pentru contactele pe care vi le faceţi acolo. Contează să te vadă cineva la faţă”, a transmis chimistul.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Tot mai sus

În privinţa viitorului proiectului său şi al echipei sale, Radu Silaghi-Dumitrescu a declarat că echipa a fost  contactată de firme interesate de colaborări şi intenţionează totodată să depună proiecte de cercetare. „În ultimii trei ani lucrurile au mers mai încet pentru că nu am avut finanţare direct pentru acest proiect. În prezent avem finanţări pentru idei vag conexe cu aceasta, deci se lucează destul de încet. Ni s-a oferit o finanţare de urgenţă de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, chiar de curând. A fost iniţiativa dânşilor, pe care noi nu am solicitat-o pentru că din punctul meu de vedere banii pentru cercetare se câştigă prin proiecte nu ieşind în presă. Din 2005-2007 finanţarea proiectelor în România se face după reguli şi sisteme ale UE, prin fonduri europene. Astăzi, poţi face aproape tot ce doreşti în Cluj ca om de ştiinţă. Avem echipamente la nivel cu Germania sau cu alte ţări dezvoltate tehnologic şi oameni antrenaţi să le folosească şi atunci ne întrebăm de ce nu producem?”, a precizat Radu Silaghi-Dumitrescu. Acesta a explicat că dacă cercetarea clujeană vrea să ţintească mai sus decât ce oferă cei mai buni cercetători astăzi, trebuie să aibă loc o ruptură dramatică. „Aşa cum suntem azi construiţi putem să sperăm că suntem la fel de buni ca academicianul Ionel Haiduc. Presa vrea însă Premiul Nobel şi nu le ajunge să fii «doar» academician. Poate ar trebui să aducem oameni sau colaboratori din afară. Eu sunt un om din afară, întorcându-mă după şase ani din străinătate”, a spus cercetătorul.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

“V-aş invita să reflectaţi de fiecare dată când intraţi în laboratoare la conceptul următor: la fiecare câteva secunde undeva pe Planeta noastră moare cineva din cauza foamei, cu chinurile şi durerile aferente. Trebuie să vă cântăriţi foarte bine timpul pe care îl petreceţi în laborator. Sigur nu veţi rezolva problemele din Africa sau Asia, dar rezultatele voastre ar putea fi utile la ceva, dincolo de a hrăni propriul ego sau ego-ul universităţii”, Radu Silaghi-Dumitrescu, cercetător

 În toamna acestui an a fost creată la UBB o structură nouă intitulată Colegiul Profesional de Performanţă Academică, o structură care reuneşte 50 de studenţi recrutaţi cu ocazia a două structuri de examen pe baza unui dosar pe care ei l-au depus. Aceşti studenţi de elită ai UBB vor fi probabil viitorii cercetători pe care universitatea s-a angajat să îi sprijine inclusiv financiar, organizând diferite manifestări, conferinţe, workshop-uri, deplasări în străinătate.


Publicitate

Postaţi un comentariu