Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: Clujenii nu mai văd Vestul de gunoaie

La câţiva kilometri spre vest, în comuna-dormitor a Clujului, Floreşti, gunoaiele neridicate cu săptămânile fermentează în căldura ultimelor zile de vară. Locuitorii din comună, cea mai mare şi printre cele mai bogate din ţară, se întreabă în pauzele de respiraţie de ce li se întâmplă asta chiar lor.

Originile a ceea ce tinde să se transforme într-o gravă problemă de mediu datează din 2012 şi coincid cu incapacitatea autorităţilor judeţene de a construi un centru de management integrat al deşeurilor. Acesta urma să devină funcţional în urmă cu peste trei ani, după cum promitea preşedintele de atunci al Consiliului judeţean Alin Tişe. În fapt, respectivul centru s-a dovedit până în prezent, când Tişe a redevenit preşedinte, a fi o gaură neagră care însă nu înghite, cum era prevăzut, gunoaiele locuitorilor din judeţ, ci banii acestora.

În lipsa centrului şi nemaiavând unde să depoziteze gunoaiele colectate în localităţile lor, administraţiile comunale au căutat soluţii. Majoritatea au decis să subvenţioneze firmele de colectare de pe raza comunelor astfel încât acestea să poată intra pe rampele private existente în judeţ. Aici intervine particularitatea comunei Floreşti. Deşi primarul stă pe un maldăr de bani, refuză să-i cheltuie pentru a-i scoate pe locuitori de sub maldărele de gunoaie. Incapabil să gestioneze situaţia, primarul proaspăt reales Horia Şulea pretinde că e victima diferitelor instituţii judeţene care refuză să-i autorizeze diferitele idei năstruşnice de rezolvare a ei. Indiferent însă de abilitatea cu care se străduieşte el să indentifice vinovaţi în altă parte, realitatea este că Floreştiul, comună mare şi bogată, este printre puţinele din judeţ unde criza gunoaielor generată de absenţa centrului de management nu are o rezolvare, fie şi parţială.

Sumarul ediției:

  • ACTUALITATE

Consiliul Judeţean mai aruncă 46 de milioane de euro în CMID (Claudia Romitan)

Consilierii judeţeni au aprobat la şedinţa de miercuri un proiect care prevede alocarea a peste 200 de milioane de lei (peste 46 de milioane de euro) din bugetul judeţului pentru continuarea eşecului numit SMID.

Interviu cu rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop. Nimic despre Facebook, foarte mult despre istorie

Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, academicianul Ioan-Aurel Pop, a stârnit săptămâna trecută o dezbatere aprinsă după prelegerea din debutul Congresului Național al Istoricilor Români, când a criticat noile tendințe din învățământul românesc, cu trimitere la cei care își iau informațiile exclusiv de pe Google sau Facebook. Interviul care urmează nu este, însă, despre motoare de căutare și social media, ci despre problemele la zi ale istoriei, ca știință reflectată în mass-media, ca disciplină de învățământ, ca armă politică și ca „magistra vitae”. (Bogdan Stanciu)

  • DOSAR

Floreștenii, îngropați sub gunoaie: „Am scăpat de fermă și acum cădem în gheene”

Problema gunoaielor atinge paroxismul la Florești, unde de săptămâni bune gunoiul zace pe lângă tomberoane, spre disperarea locatarilor care nu se mai pot apropia de ghene. Firma care se ocupă de salubritate se plânge de locatarii răuplatnici și de asociațiile de locatari îndatorate ei, în timp ce „inculpații” spun că de fapt firma nu este pregătită pentru a manageria o localitate atât de mare. (Radu Hângănuț)

Floreştenii rămân cu gunoaiele. Deşeurile se ridică „cu ţârâita”

Criza gunoaielor din Floreşti rămâne pentru moment fără soluţie. Autorităţile locale şi judeţene se mulţumesc să păseze pisica de la unii la alţii şi se întrec în a se contrazice în afirmaţii şi propuneri mai mult sau mai puţin realiste de rezolvare. Între timp, cei circa 30.000 de floreşteni sunt cu gunoaiele neridicate de aproape o lună pentru a doua oară în această vară. (Claudia Romitan)

Asociaţia intercomunitară de…tăiat frunze la câini

În plină criză a gunoaielor în mai multe localităţi din judeţ, între care Floreştiul stă la loc de frunte, lucrul cel mai interesant este faptul că judeţul Cluj are încă din mai 2009 o asociaţie care ar trebui să se ocupe tocmai cu problema deşeurilor. Mai exact Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Eco-Metropolitan Cluj, constituită de către Consiliul Judeţean Cluj împreună cu cele 81 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Cluj. (Claudia Romitan)

  • OPINII

Jocul dublu al britanicilor (Valentin Naumescu)

Faceți istorie înainte s-o predați (Ruxandra Hurezean)

  • COMUNITATE

Pianul studenților a întinerit 

100 de sprayuri, zeci de ore de muncă, experiența unor oameni dedicați meseriei lor și dorința de a salva ceea ce a mai rămas dintr-un instrument muzical pe ale cărui clape și-au format mâna, începând din anii ’60, muzicieni cu reputație ai Clujului, toate au contribuit la realizarea „imposibilului”: recondiționarea pianului Casei de Cultură a Studenților din Cluj în decursul unei singure luni. (Cristina Beligăr)

  • CULTURĂ

Toamnă plină de festivaluri și concerte la Cluj

Festivaluri, concerte și târguri de carte, evenimente deja tradiționale sau aflate abia la debut, toate îi așteaptă pe clujeni în următoarele trei luni. Nu vor lipsi în această toamnă Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj, Festivalul Economiei Germane- Herbstfest și Festivalul Temps D’Images, sau concertele în Sala Polivalentă. Transilvania Reporter vă prezintă o selecție a evenimentelor programate și anunțate până în prezent la Cluj, începând cu luna septembrie. (Cristina Beligăr)

  • REPORTAJ

În Sibiu nu toate blocurile sunt gri: Fosta Capitală Culturală Europeană are primul tur de artă stradală din România

Primul Tur de Artă Stradală din România a fost inaugurat weekendul trecut la Sibiu ca dovadă, în plus, a faptului că în fosta Capitală Culturală Europeană arta vrea tot mai mult să iasă în stradă, că lumea de acolo este în mișcare, că lucrurile se schimbă și că ceea ce era blamat cândva acum este nu numai acceptat, ci și admirat. (Cristina Beligăr)

  • MAPAMOND

Despre eroii democrației. Studiu de caz-Myanmar

Acum aproape un veac, în 1934 scriitorul englez George Orwell publica romanul ”Zile birmaneze”, a cărui acțiune se desfășoară la început de secol XX, în Birmania aflată sub ocupație britanică, cunoscută azi sub numele de Myanmar. Birmania a fost integrată pe atunci de către britanici ca parte a Indiei, o altă țară căreia istoria i-a oferit un rol relevant în scenariul democraţiei. A fost colonie a Imperiului Britanic, perioadă în care, paradoxal, din multe puncte de vedere, poporul a dus-o mult mai bine decât în ”glorioasele zile de independență, democrație si prosperitate” ale secolului 21. (Vlad Antoniu Mărghitaş)

  • CĂLĂTORII

Belgrad, la confluența lumilor

Belgradul este o metropolă cu o dezordine urbanistică pe care doar Bucureștiul o poate egala. Stilurile arhitectonice se încalecă unul peste altul, Bauhaus socialist lângă Art Deco interbelic sau Art Nouveau antebelic, cu fațade veștede și decojite, lângă oțelul și sticla clădirilor de dată mai recentă. Un mix citadin derutant, dacă nu ai văzut Bucureștiul. (Bogdan Stanciu)

  • DOCUMENTAR

10 ani fără Steve Irwin, „Vânătorul de crocodili”

În urmă cu 10 ani, pe 4 septembrie 2006, lumea se cutremura la aflarea veştii că Steve Irwin, celebrul ”vânător de crocodili”, apărător şi iubitor al animalelor, vedetă tv şi aventurier, a încetat din viaţă, în urma unui accident neobişnuit. Steve şi-a trăit ultima aventură în acea zi, fatidica zi în care a întâlnit o pisică de mare ce avea să-i aducă moartea. (Mădălina Kadar)

  • SPORT

O viață la fileu

În familia Porumb sportul e însăși esența vieții. Cornel Porumb a fost unul dintre atleții reprezentativi ai Clujului și ai României. Fiul său, Ciprian a fost un jucător de tenis de succes, iar nepotul Ciprian Alexandru a călcat pe urmele tatălui. La un moment dat era considerat cel mai bun jucător la nivel de juniori. A câștigat titlul european la vârsta de 14 ani, dar saltul spre topul mondial i-a fost stopat de o accidentare la brațul de serviciu. (Patrice Podină)

”U” şi fenomenul ”Socios”
Fotbalul romînesc intră într-o nouă etapă. Se doreşte a fi una transparentă, în care un singur om, să-l numim finanţator, nu va mai avea puterea totală, să facă, să desfacă, după bunul plac. Patronii nu vor dispărea, nu vor avea atribuţi, drepturi şi obligaţii mai puţine, dar vor trebui să dea socoteală celor mulţi, numindu-i aici pe suporteri, acea masă importantă de oameni care în campionatele puternice ale lumii se numesc „socios”. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu