Noi produse româneşti recunoscute în UE şi programele de promovare

Recent, Ministerul Agriculturii a stabilit un calendar de acţiuni la nivelul ţării pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european, următoarele pe listă, după Telemeaua de Ibăneşti, fiind novacul afumat din Ţara Bârsei, caşcavalul de Săveni şi cârnaţii de Pleşcoi.

Potrivit unei informări prezentate în Guvern de către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, este în curs de analiză, la Comisia Europeană, documentaţia pentru înregistrare conform sistemelor de calitate europene a produsului „Novac afumat din Ţara Bârsei” – IGP.

Totodată, în prezent au fost depuse la MADR, în vederea analizării şi transmiterii către Comisia Europeană, documentaţiile pentru alte două produse româneşti: „Caşcavalul de Săveni” (jud. Botoşani) şi „Cârnaţi de Pleşcoi” (jud. Buzău).

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a declarat, pentru Mediafax că au fost identificate încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. ”Ca un fapt divers, mai avem circa 16 sortimente de vin care sunt pe lista de produse cu indicaţie geografică şi denumire origine protejată şi 8 ţuici, pălinci”, a precizat el.

Cât priveşte kürtőskalács, care se produce nu doar în România, ci şi în Ungaria, în Cehia şi Slovacia, Irimescu a spus că speră să se ajungă la un compromis.

„Probabil că vom reuşi în final să facem o protecţie pe regiune, pe specialitate tradiţională garantată, deşi la origine a fost, în 1785, atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar”, a subliniat ministrul .

„Pentru perioada următoare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a stabilit un calendar de acţiuni la nivel naţional, de informare, consiliere şi dezbateri pentru înregistrarea şi recunoaşterea produselor alimentare autohtone la nivel european. Pe de altă parte, pentru a încuraja operatorii economici din România să adere la sistemele de calitate europene, MADR este în plin proces de pregătire pentru a fi introduse şi în măsura LEADER de dezvoltare locală din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 o serie de măsuri de sprijin pentru promovarea produselor agroalimentare înregistrate conform schemelor de calitate naţionale şi europene”, arată Executivul într-un comunicat de presă.

Pentru producătorii români este foarte important ca produsele lor să fie protejate la fel cum sunt multe altele din Uniunea Europeană. Acest lucru le asigură desfacerea unor produse de nişă pe piaţa europeană, dar şi facilităţi legate de finanţarea europeană.

În 2015 s-a stabilit o strategie de promovare a produselor agricole. Principalele elemente ale noilor reguli privind promovarea sunt:

  • o creștere semnificativă a ajutoarelor destinate campaniilor de informare și promovare: ajutoarele europene ar trebui să crească în mod treptat de la 61 mil. EUR în bugetul pentru 2013, la 200 mil. EUR în 2019 (111 mil. EUR în 2016)
  • rate de cofinanţare UE semnificativ mai mari în comparaţie cu regimul actual (70% pentru programele simple prezentate de o organizaţie dintr-un stat membru, 80% pentru programele multinaţionale şi programele care vizează ţările terţe, 85% pentru programele de criză, 75-85% pentru ţările care beneficiază de asistenţă financiară, şi anume, Cipru şi Grecia); întrucât cofinanţarea naţională dispare, se creează, astfel, condiţii de concurenţă echitabile;
  • punerea în aplicare a unei strategii europene de promovare, care va permite o mai bună direcţionare a acţiunilor de promovare. Această strategie ar trebui să conducă la:
  •  creşterea numărului programelor care vizează ţările terţe şi a programelor multinaţionale (programe reprezentate de către organizaţii din mai multe state membre) printr-o rată a cofinanţării sporită pentru aceste două categorii;
  •   pe piaţa internă, creşterea gradului de informare a consumatorilor cu privire la calităţile produselor agricole europene în general, şi a produselor certificate de sistemele de calitate europene, în special;
  • lărgirea domeniului de aplicare a măsurilor: extinderea categoriilor beneficiarilor eligibili prin includerea organizaţiile de producători; extinderea gamei de produse, în special la produsele agroalimentare prelucrate, cum ar fi, de exemplu, pâinea, pastele sau ciocolata; menţionarea originii şi afişarea mărcilor produselor, în cadrul anumitor limite;
  • simplificarea procedurilor administrative: evaluarea şi selecţia programelor au loc într-o singură etapă în cadrul Comisiei, în loc de două etape (mai întâi la nivelul statului membru şi apoi al Comisiei Europene);
  • facilitarea gestionării programelor multinaţionale, elaborate în comun de organizaţii din mai multe state membre, prin intermediul Agenţiei Executive pentru Consumatori, Sănătate şi Alimente – CHAFEA.

Articole pe aceeași temă: 

 

Reînvie CAP-ul? Avantajele cooperativelor moderne

Producătorii autohtoni trebuie să ofere calitate pentru a rezista pe piaţă

Ioan Opriță, fermier: Să lucrezi cu animale și cu pământ este un lucru nobil


Publicitate

Postaţi un comentariu