Lucian Nastasă Kovacs: „Clujeanul este harnic şi onest în comparaţie cu alţii”

Foto: Dan Bodea

Clujul este Capitala Transilvaniei şi, în domeniul IT, a întregii Românii. Clujul este oraș civilizat și cosmopolit. Clujul este oraș curat și frumos, consecinţă a onestităţii şi hărniciei locuitorilor oraşului.  Clujul are cea mai iubită echipă de fotbal, Universitatea Cluj. Acestea sunt câteva dintre stereotipurile imaginii de sine a colectivităţii clujene. Cât este adevăr şi cât e exagerare în aceste idei profund înrădăcinate în mentalitatea oraşului? Transilvania Reporter a demarat o „vânătoare” de mituri aducând în discuţie ideile pe această temă a unor istorici, sociologi şi psihologi din oraş. Iar pentru că tot este la modă am consultat şi vocea străzii ascultând ce spun oamenii despre buna părere de sine a clujenilor.

Concluziile interlocutorilor nu sunt desigur identice pentru că a distinge între adevăr şi neadevăr în cazul miturilor urbane nu este calea cea mai uşoară şi poate nici cea corectă. Dincolo de corespondenţa cu realitatea, miturile se nasc din dragostea faţă de locurile natale şi pot deveni instrumente de marketing dacă sunt îndeajuns şi cu convingere promovate. Întreţinerea miturilor „bune” poate avea un efect pozitiv pentru conştiinţa de sine a comunităţii şi poate transforma comportamentul social potrivit mitului. Pe de altă parte, complacerea în sine în aserţiunile care proclamă oraşul drept capitală a tot şi toate poate avea un efect contrar şi să întârzie reala modernizare a vechiului oraş.


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="text-10"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="text-11"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-5"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-3"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Istoricul Lucian Nastasă Kovacs spune că multe dintre caracteristicile atribuite Clujului şi clujenilor –oneşti şi harnici, oraş curat şi civilizat, capitala Transilvaniei etc- nu sunt tocmai mituri.

          „Acest tip de mitologie, a caracteristicilor clujeanului, ţine mai degrabă de rezultate ale unor anchete sociologice. Acest tip de chestionar care răspunde la asemenea întrebări –cum e clujeanul, cum se comportă, bunătate etc- nu este de dată recentă, s-au făcut multe după 90. Miturile nu se sprijină pe adevăr sau cel puţin nu pot fi fundamentate ca adevăruri, aşa cum pot fi fundamentate anumite fapte istorice. Mitul are o doză de improbabilitate, uneori chiar de supranatural. În cazul acesta, al caracteristicilor atribuite locuitorilor oraşului, la un moment dat se poate avea un suport, să zicem, ştiinţific, prin anchetele sociologice, dar în acelaşi timp, ele se pot transforma în mituri în măsura în care le supralicitezi. Clujeanul sigur că este harnic, de exemplu, nu trebuie adoptată ca un mit această sintagmă, de vreme ce toată lumea vede cu ochiul liber că prosperitatea urbei se datorează acestei maniere de comportament. Referitor la spaţiul României, clujeanul este mai onest şi mai harnic decât alţii. Este suficient să urci cu mentalitatea ta de clujean în avion şi să aterizezi la Bucureşti şi poţi să te raportezi, prin comparaţie, la ce înseamnă onestitate şi hărnicie acolo. Sigur că ticăloşia este egal repartizată în lumea aceasta. Dar e de ajuns să te raportezi şi la Paris, care s-a schimbat mult în ultimii 20 de ani. Atunci, mi se părea plin de rafinament, acum e plin de magrebieni care se droghează şi care sunt gata să te mătrăşească sau să te şmecherească. Deci, are un suport acest mit al clujeanului onest şi harnic, pentru că el iese în evidenţă raportat la alţi locuitori ai acestei ţări. Aici s-a perpetuat o tradiţie din perioada Imperiului austro-ungar, când munca era muncă, meritocraţia era meritocraţie şi ştiau să împlinească aceste deziderate ale unei societăţi moderne. În acest fel, clujeanul iese în evidenţă faţă de, să zicem, un bucureştean get-beget. Asta nu înseamnă că nu sunt o mulţime de bucureşteni care au acest cult al onestităţii şi al hărniciei. Problema ţine de educaţie.

          Istoricul Lucian Nastasă Kovacs

          Istoricul Lucian Nastasă Kovacs

          Da, poate că mulţi din regăţeni includ aceste categorii în ideea de mit. Mit în sensul că, spun ei, da, se afirmă, doar că n-ar fi chiar aşa. Eu n-aş include aceste lucruri în categoria miturilor. În mod evident, sunt şi alte oraşe foarte curate în România, dar poate că nu întâmplător aceste oraşe aparţin mai curând Transilvaniei şi mai puţin Vechiului regat. Clujul este un oraş curat, sau cel puţin a fost până în vara aceasta, de când cu lucrările. Dar, pe de altă parte, trebuie să existe şi un proces de modernizare a oraşului. Însă, firmele cu care se lucrează sunt extrem de puturoase. Această hărnicie şi onestitate a oraşului nu se suprapune peste ritmul  muncii depuse de cei care au condus şantierele de renovare a Clujului. Mi se pare inadmisibil ca în zilele de sâmbătă, frumoase din punct de vedere meteorologic, în Cluj să nu se fi lucrat, când totul era dat peste cap. În ţările occidentale se lucrează non stop când e ceva de făcut.

          Referitor la Cluj – Capitala Transilvaniei: nu e un mit. Clujul a fost centrul guvernământului Transilvaniei. Banffy a fost guvernatorul Transilvaniei.

          Pe de altă parte, atractivitatea aceasta faţă de Cluj, inclusiv din punct de vedere economic, vine şi în legătură cu acest să-i zicem mit al clujeanului onest şi muncitor, pentru că nu e totuna pentru cineva unde îşi plasează comanda, ci acolo unde are şansa să-i fie şi onorată aşa cum se cuvine”, spune Lucian Nastasă Kovacs.

          El a amintit în categoria miturilor de o serie de aspecte care vin din istorie. Unul dintre acestea este cel legat de tunelurile din centrul oraşului.

          „În primul rând, vorbim de mituri urbane, care sunt diferite şi cu altă încărcătură decât, să zicem, miturile specifice mediului rural. În ce priveşte miturile urbane, e un lucru valabil pentru aproape centrele urbane care au o anumită vechime, în primul rând în ceea ce priveşte subteranele care ar lega diverse edificii, în cazul Clujului începând cu Biserica Sf Mihail, despre care se spune că ar avea legături subterane cu Biserica Franciscană din Piaţa Unirii. Tradiţia urbană leagă aceste două edificii de Calvaria, iar unii duc lucrurile şi mai departe, afirmând că şi Cetăţuia ar fi legată de aceste edificii prin tuneluri. Acesta ar fi cel mai important mit în legătură cu Clujul. Pe de altă parte, ideea subteranului e legată şi de cea a comorilor. Oraşul Cluj, aşa cum îl cunoaştem noi, este un produs al perioadei de după 1867, este un oraş modern, accentul s-a pus pe edificii, iar tot ce ţine de legenda urbană a murit odată cu apusul vechiului centru istoric. Legat de aceste legende ale subteranelor, în care eu cred: aproape că nu există clădire din centrul Clujului care să nu aibă un subteran interesant. Trebuie să avem convingerea că aceste subterane au şi părţi secrete, pentru că oamenii, pe vremuri, erau mult mai grijulii cu banii lor şi mai neîncrezători în ideea de a ţine banii în bancă”, a completat Lucian Nastasă Kovacs.


          Publicitate

          Postaţi un comentariu