Liceu bogat, liceu sărac. Prima zi de școală, între fițe și treninguri

Curtea Colegiului Național „Emil Racoviță” a fost plină ochi/ Foto: Diana Mesaroș

„Toți trăim sub același cer, dar nu toți avem același orizont”, filozofa cancelarul RFG Konrad Adenauer la jumătatea secolului trecut. Butada de atunci și-a găsit o confirmare previzibilă în prima zi a anului școlar 2013-2014, în curțile școlilor din Cluj-Napoca. Luni, Transilvania Reporter a vizitat atât două școli de top, cât și una cu pretenții modeste din oraș. Diferențe? Ca între două orizonturi diferite.

Fițe și oficialități la „Racoviță” și „Șincai”

Mașini scumpe, parcate mai mult sau mai puțin regulamentar, în fața celui mai bun liceu din Cluj, luni dimineață, la începutul noului an școlar. În curtea mică a Colegiului „Emil Racoviță”, claie peste grămadă, elevi de toate vârstele și părinți, mai mult sau mai puțin emoționați, au participat la festivitatea de deschidere a noului an școlar. Discursurile clasice ale directorului școlii și ale celor de la prezidiu nu au stârnit deloc interesul celor mai mici dintre participanți, care, ba se mișcau de pe un picior pe altul, ba mai controlau cu degetul arătător conținutul nasului, ba scăpau din mână buchetele de flori și apoi, apostrofați de către mamele lor, stăteau, din nou cuminți, încă câteva minute.

„Știi că ești la cea mai bună școală din Cluj?”. „Nu ”, răspunde plictisită o fetiță, în timp ce număra petalele unei flori din buchetul pe care îl ținea stâns în mâna stângă. Pentru unii dintre elevii de liceu, prima zi de școală a însemnat, cu siguranță, etalarea ultimelor achiziții vestimentare pe care numele firmelor stăteau la loc de cinste, la vedere. Nici partea de machiaj nu a fost neglijată de către domnișoare, fondul de ten, rimelul și rujul nu au lipsit. Nici părinții nu au fost mai prejos în ceea ce privește aspectul lor
exterior.

Situație asemănătoare și la Liceul “Gheorghe Șincai”, unde cei prezenți au aplaudat „că așa se face” discursul prefectului județului, Gheorghe Vușcan și al reprezentantei primăriei, fiind, poate, un pic mai atenți la cuvintele noului director al școlii, profesorul de matematică Ioan Todea. „Ce larmă fac puștii ăștia!”, a zis la un moment dat, vădit deranjată, diriginta unei clase a XII-a. Unii dintre cei mai mici elevi, cu ghiozdane aproape mai mari ca ei, au cedat la un moment dat și s-au așezat pe vine, cu mâinile pe genunchi.

La urmă, elevii de gimnaziu au fost rugați să facă două tunele din buchete de flori prin care au trecut, ținându-se de mânuță, doi câte doi, elevii claselor pregătitoare și I-a, în drum spre sălile de clase care mai de care frumos și atractiv aranjate de către învățătoare sau diriginți. Ceea ce, chiar dacă pe final, a mai înviorat atmosfera.

Râsete, treninguri și avertismente anti-chiul, la „Ripan”

În schimb, un număr destul de mic de elevi ai Colegiului Tehnic „Raluca Ripan” și-au făcut apariția în curtea instituției de învățământ, cu ocazia primei zile a noului an școlar. Școala nu este printre cele mai bune din oraș, mai puțin de 30 la sută din elevii de aici reușind să promoveze Bacalaureatul anul acesta.

Majoritatea celor prezenți la festivitatea de deschidere a anului școlar 2013-2014 au fost „bobocii” clasei a noua, care au fost curioși, pe de-o parte, să-și cunoască noii colegi, iar pe de altă parte timorați, din cauza trecerii de la ciclul gimnazial la la cel liceal.

deschidere ripan

Festivitatea de deschidere a noului an școlar la „Raluca Ripan”/ Foto: Radu Bărăian

„Nu am avut o medie foarte mare, acesta este unul dintre motivele pentru care am venit aici la liceu. Am o pasiune pentru această meserie și vreau să devin tehnician în gastronomie”, a spus Rebeca Cordoș, o elevă de clasa a 9-a, a Colegiului „Raluca Ripan”.

Față de liceele de top ale orașului, acolo unde ținutele vestimentare erau care mai de care mai elegante, la liceul din cartierul Gheorgheni, cei mai mulți dintre elevii au venit la festivatatea de început de an îmbrăcați simplu, chiar și în trening.

Directoarea Colegiului Tehnic „Raluca Ripan” și-a început discursul prin a le ura un an cât mai bun vechilor, dar și noilor elevi ai instituției pe care o conduce. După acel discurs obișnuit, directoarea le-a cerut cu glas răspicat tuturor elevilor să nu mai absenteze de la cursuri, moment în care elevii, părinții, chiar și unii dintre profesori au izbucnit în râs.

De asemenea, la festivitate a participat și Gheorghe Vișan, administratorul restaurantului Memo 10. Acesta le-a spus elevilor că și-au ales un domeniu foarte frumos, dinamic, în care feedbackul apare în fiecare zi.

La finalul discursurilor din curtea școlii, unii dintre elevi au plecat cu diriginții lor în sălile de clasă pentru a discuta detalii administrative, în timp ce alții au rămas afară la o țigară sau au mers spre cafenelele din apropiere.

[stextbox id=”custom” caption=”Sociolog: se perpetuează inegalitatea din societate”]

Sociologii cred că discrepanţa enormă între şcolile româneşti, de la cea mai bună la cea mai slabă vine din societate, iar şcoala o accentuează în loc să o atenueze, dar şi din felul în care s-a organizat învăţământul la noi, mai mult pe un fundament vicios decât pe unul merituos.

„Sistemul de finanţare pe cap de elev a dus şi în învăţământul preuniversitar la efecte dezastruoase. Sunt licee care n-au reuşit să adune decât elevi slabi şi i-au adunat totuşi, neexistînd învăţământ profesional pentru ca profesorii să nu-şi piardă locurile de muncă. (…) Pe de altă parte, lipsa de alternativă pentru elevii slabi şi dorinţa profesorilor de a avea catedre şi norme cât mai multe a făcut să se perpetueze o anomalie. Dacă ne uităm la ce anume stă în spatele acestor lucruri, vedem că din părinţi cu nivel de instruire scăzut ies copii cu nivel de instruire scăzut, iar din cei cu nivel de instruire ridicat, ies copii buni la învăţătură pentru că părinţii lor investesc în educaţie. Practic, sistemul de educaţie nu a corectat societatea ci a reprodus-o, accentuându-i inegalităţile de şanse. Statul ar fi trebuit să vină cu un sistem de burse care să compenseze masiv nivelul de sărăcire al populaţiei pentru a egaliza şansele”, crede sociologul Marius Lazăr,  profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”. [/stextbox]

Texte: Diana Mesaroș, Radu Bărăian, Ruxandra Hurezean

Distribuie:

Postaţi un comentariu