Kogălniceanu, Strada Festival

Emil Milășan, sculptor/ Foto: Dan Bodea

Strada Mihail Kogălniceanu este unul dintre principalele locuri de întâlnire pentru publicul participant la cea de-a șaptea ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj în perioada 17 – 21 august.

Tradiționala Stradă a Festivalului găzduiește un târg meșteșugăresc la care participă peste 100 de expozanți din România și Ungaria, concerte, activități pentru copii, cursuri de dans și defilări ale trupelor participante la cea de-a XVIII-a ediție a Festivalului Folcloric „Sfântul Ștefan”. Tot aici se află Cortul Teatrului, care găzduiește activități ale Teatrului Maghiar de Stat și Cortul Turismului Maghiar, unde participanții vor putea degusta produse tradiționale din diferite zone ale Ungariei, dar și consulta cele mai interesante oferte turistice ale țării vecine.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

De asemenea, strada învecinată, Emmanuel de Martonne, este între 17 și 21 august, Strada Vinului, un loc unde clujenii vor putea degusta și cumpăra vinuri de la producători de marcă din Ungaria și România. Tot pe strada Mihail Kogălniceanu, în Grădina cu Ruine de lângă Biserica Reformată, va fi amplasat, între 18 și 21 august, Satul Medieval al Muzeului Emese Park din Ungaria. De asemenea, în aceeași locație vor fi organizate diferite activități dedicate celor mici. Strada Mihail Kogălniceanu va găzdui și o Alee a Muzeelor, unde mai multe instituții de profil își vor prezenta într-un mod interactiv ofertele muzeale.

Rochii cu imprimeuri tradiționale

Strada Kogălniceanu s-a îmbrăcat în straie de sărbătoare miercuri, când primii „negustori” și-au așezat marfa colorată pe tarabe, iar bucătarii au încins în tigăi primele feluri de mâncare, astfel încât trecătorii să fie tentați să guste deliciile pregătite în aer liber. Târgul așezat pe ambele sensuri ale Străzii Festival îi surprinde pe clujeni cu sute de produse.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

În cadrul unui stand cochet, găsim rochii cu imprimeuri tradiționale. „Modelele rochiilor sunt inspirate din portul popular, dar mai ales portul nobilimii din anii 1800 -1900. Acestea au fost modernizate. De ce? Pentru că, să fim sinceri, cine mai poartă portul popular autentic în zilele noastre? Pentru a putea salva motivele tradiționale, pentru a duce mai departe tradiția este nevoie de o reinterpretare a acesteia. Trebuie să ne adaptăm cerințelor modei de astăzi. Cu toate acestea, încercăm ca toate modelele să aibă ceva din perioada respectivă. Toate aceste modele se vând bine pentru că sunt lejere, pot fi purtate în fiecare zi. Avem ii, rochii sau chiar rochii de mireasă. Doamnele cu vârstele cuprinse între 35-45 cumpără frecvent aceste modele, în timp ce rochiile de mireasă se adresează tinerelor, fiind adaptate gusturilor acestora”, explică reprezentanta brandului Helvien.

Teatru de păpuși, la tine acasă

La mijlocul Străzii Festival, regăsim personajele unui teatrului de păpuși personalizat: iepurași, câini, șoareci, regi, prințese, vrăjitoare care de abia așteaptă să fie luate acasă. Szel Eniko, mamă a patru copii, confecționează astfel de păpuși de nouă ani. A realizat prima jucărie specifică teatrului de păpuși pentru unul dintre copiii săi, care avea nevoie de așa ceva la școală. I-a plăcut atât de mult rezultatul, încât a continuat. Rudele, prietenii i-au apreciat munca, astfel că și modelele create au devenit tot mai sofisticate.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Toate păpușile sunt făcute de mine, după propriile idei sau după preferințele clienților. Am realizat păpuși și pentru grădinițe, dar mai mult sunt folosite pentru joaca de acasă. Copiii își fac propriul teatru de păpuși”, spune clujeanca.

Pentru Eniko și pentru păpușile sale aceasta este deja a patra ieșire la târgurile clujene. „Copiilor le plac cel mai mult animalele, păpușile colorate, dar și personajele din povești. Cu cât sunt mai ciudate și mai colorate, cu atât le plac mai mult”, spune aceasta.

Sculpturi impresionante

Emil Milășan este sculptor în lemn de mai bine de 35 de ani. Standul său, împodobit cu sculpturi de diferite dimensiuni te atrage ca un magnet. Par atât de perfecte, încât greu poți crede că sunt realizate din lemn și nu turnate. Pe masa din cadrul târgului și-au dat întâlnire personaje biblice, personaje istorice, dar și animale sălbatice.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Cum a început totul? „Aveam talent la desen și părinții m-au sfătuit să devin lăcătuș mecanic. Mie nu mi-a plăcut. Am rezistat un an și jumătate, dar apoi am renunțat. Am dat o probă de aptitudini la școala de sculptură de la Târgu-Mureș. Am lucrat la o fabrică de prelucrare a lemnului, dar tot pe partea de sculptură, iar din perioada revoluției sunt pe cont propriu. Nu mă pot lăuda că se vinde foarte bine, dar trăiesc din ceea ce fac. Multă lumea apreciază arta, dar nu toți își permit să cumpere”, spune artistul.

Cel mai mult îi face plăcere să sculpteze lupul dacic. „E foarte apreciat. Tot timpul am comenzi pentru așa ceva. Am făcut și de pus pe perete, mare, la un metru și jumătate. Acum lucrez la o stemă pentru Primăria Târgu-Mureș. Muncesc cel puțin opt ore pe zi. Este când lucrez și 12 ore sau zile în care nu lucrez deloc. În meseria asta e bine că pot să fac ce vreau. Multă lumea mi-a spus că lucrările sunt prea perfecte. Puțini cred că sunt făcute din lemn. Folosesc lemn de tei. E cel mai bun din lemnul autohton”, explică Emil.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

De-a lungul timpului a avut tot felul de comenzi ciudate, astfel că astăzi nu îl mai miră nimic: „Unii clienți au dorit să le fac portretul sau bustul. Alții au dorit decoruri pentru pantofi. Le-am făcut. Nu sunt chiar ieftine comenzile acestea, dar sunt oameni dispuși să plătească pentru așa ceva”, spune acesta.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Sculpturile, păpușile, rochiile, bijuteriile, dar și alte sute de produse așteaptă să fie luate acasă, în timp ce aromele mâncării aburinde atrag în mreje cât mai mulți trecători, făcându-i să viseze la o porție dublă din felul preferat.

Programul evenimentelor 

Vineri, 19 august

12:00-13:00 Dans pe strada Mihail Kogălniceanu – Se prezintă ansamblurile participante la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Folcloric „Sfântul Ştefan”.

14:00   Târg de vechituri – Colectare de donaţii

17:00   Concert Garabonciás

18:00–19:00 Cluj – oraș de 700 de ani: Defilare pe traseul Biserica Reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu – Centru

18:30   Concert Ivan and the Parazol

Sâmbătă, 20 august

11:00–16:00 Familiarizare rapidă cu programele teatrului Maghiar din Cluj

12:00-13:00  Dans pe strada Mihail Kogălniceanu – Se prezintă ansamblurile clujene participante la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Folcloric „Sfântul Ştefan”.

14:00   Incursiune în lumea tangoului argentinian– antrenori de dans: Csontos Katalin şi  Szeghalmi Endre (Budapesta). Cursuri de dans în limba maghiară şi română.
15:00   Cu cea se bea sau cu ce se mănâncă (teatrul)? Meditaţii cu caracter educativ despre arta teatrală – scurtă prezentare a seriei de spectacole educative

17:00   Concert Ferenczi György și Rackajam
19:30   Concert Transylmania

Duminică, 21 august

12:00   Lecţie de magie oferită de Belloni

13:00   Quiz de garaj

14:00   Concert 3AD

17:00   Operett Group Project – Magia operetei. Acompaniază la pian Kulcsár Szabolcs, dirijor al Operei Maghiare de Stat din Cluj, iar la vioarăFerenczi Endre, concertmaestru al Operei Maghiare de Stat din Cluj. Interpreți: Balázs Borbála, Hary Judit, Pataki Enikő, Ádám János, Madarász Lóránt şi Fülöp Márton

19:00   Concert Keresztes Ildikó


Publicitate

Postaţi un comentariu