Cuvântul tipărit are viitor. Scriitorii de mâine ai Clujului

Pepiniera de scriitori clujeni

N-au decât 12-13-14 ani şi s-au apucat să scrie împreună cărţi. Nu pe Facebook sau pe Twitter, nici pe blog, nici pe telefonul mobil. Scriu cărţi în toată regula, cum au fost ele de când lumea, pe hârtie şi cu miros de tipar proaspăt. Cu ISBN şi cu descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României. Şi chiar cu lansare, în Sala Radio Cluj, marţi seară. Şi cu o prezentare făcută de un scriitor prolific şi consacrat – Cornel Udrea.

Doar formatul mic al cărţii – mai puţin de 60 de pagini – face cumva trimitere la comunicarea de astăzi, de tip sms.

Ei – peste 100 de elevi de clasele a VI-a, a VII şi a VIII-a – au scris textele, au realizat coperta, au făcut tehnoredactarea. Ei au organizat evenimentul lansării, ei şi-au prezentat creaţiile în faţa unei săli pline. Ei le-au scris şi, cu excepţiile de rigoare, tot ei o să le şi citească. Dar, dincolo de orice altă semnificaţie, e un semn că lumea nu se sfârşeşte încă.

Metamorfoza: din (ne)cititor în autor

Evenimentul lansării cărţilor – fiindcă au fost cinci – e rezultatul proiectului educaţional Atelierele ”Oamenii Cărţii”, derulat de Editura Aida, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, şcoală despre ale cărei proiecte educaţionale se aude tot mai des în ultima vreme.

„Proiectul constă în organizarea de ateliere de creaţie în care copiii învaţă ce înseamnă o carte. Li se prezintă la început ce înseamnă redactor, ce înseamnă editor, ce înseamnă un autor şi ce presupune munca unui autor. Apoi, rând pe rând, au jucat roluri de autor, editor, redactor, tehnoredactor şi, în final, scriitori”, explică Ioana Mora, profesor de limba şi literatura română la ”Onisifor Ghibu”.

Cu mari emoţii – şi ei, dar şi profesorii lor şi directorul liceului, Monica Bereş- elevii şi-au prezentat creaţiile, motivaţia, şi-au deschis sufletele în faţa spectatorilor. Au vorbit fără invidie despre colegii lor şi sunt mândri că au reuşit împreună. Din cauza încărcăturii emoţionale câţiva chiar s-au blocat în timpul prezentărilor, n-au mai putut să scoată vreun cuvânt, dar au trecut natural peste asemenea incidente pricinuite de stări omeneşti. Cum la fel de natural au trecut de la cititori la autori, aşa cum arată profesoara Mihaela Popa în prefaţa volumului intitulat „Nu doar stelele sclipesc”, al celor din clasa a VII-a D: ”Nu doar stelele sclipesc. Nu doar scriitorii scriu cărţi. Acesta pare a fi mesajul indus de titlul cărţii de faţă, care arată, simplu, o atitudine caracteristică generaţiei postmoderne, în care totul este text, totul se poate scrie, bine şi repede, mai repede chiar decât s-ar putea citi, aşa cum crede, în mod emblematic, Philippe Sollers: <<Când am poftă să citesc o carte, o scriu>>. Cu alte cuvinte, lectura devine scriitură, cititorul îşi poate, liniştit, lua în serios alt rol, cel de creator de lumi verosimile, sărind, firesc, de câte ori doreşte, din realitate în ficţiune. Astfel, se conturează, disimulat, într-o negaţie aparentă, un demers afirmativ, căci titlul <<Nu doar stelele sclipesc>> este sugestiv pentru transformarea în autor a cititorului, care a descoperit că poate avea cu cartea un raport ce-l plasează pe un nou nivel: copiii de astăzi nu (mai) citesc. Faptul ar trebui să nu fie deloc îngrijorător, pentru că lor le place să scrie, ei ajung mai repede autori decât se ajungea înainte, iar preţuirea cărţii nu este în pericol, ci a luat o nouă formă, una dintre multiplele forme pe care le imaginează chiar Umberto Eco în Numele trandafirului. (…) Cu această carte au învăţat să decidă singuri când este important să traseze linii pentru scriere, unde este locul înfloriturilor, cum citesc codicele şi ce notează pe tăbliţa personală. Mai mult, poate cu această carte a lor se hotărăşte cine, în aventura scrisului, va rămâne un simplu copist, un caligraf, un miniaturist sau un cărturar. Fiecare a avut în faţă culori şi cerneala de aur”.

Un vis

Unul dintre autorii cărţii „Nu doar stelele sclipesc”, Ana Avram, se simte foarte fericită pentru faptul că a putut să contribuie la apariţia unei cărţi. Chiar era visul său şi speră să devină scriitoare. De la un vis i-a venit şi ideea unuia dintre texte: ”Am avut un vis când am fost mai micuţă, despre un băiat şi un obiect misterios, iar acum mi-am adus aminte de acel moment. Eu am scris mai multe poveşti, în principal despre un băiat care îşi urăşte viaţa, dar, la un moment dat, găseşte un obiect misterios care îi schimbă radical viaţa, îi face viaţa plină de aventuri, plină de suspans şi transformă totul din plictisitor în foarte palpitant”.

Cităm din povestirea sa intitulată „Sclipirea”, un fel de „argument” al micului lor volum:

Totul era oribil în jurul meu: părinţii, profesorii, şcoala, viaţa mea în general. O singură persoană îmi înseninează ziua, prietena mea Katy. (…) Totuşi, e ciudat cum lucrurile se pot schimba atât de repede, nu? Cum cel mai plictisitor lucru se transformă în aventura vieţii tale… Era o zi de luni. Ca de obicei, m-am întâlnit cu Katy în staţia de autobuz.

–Hei! Salut, Rob! Cum ai dormit? Eşti pregătit pentru a vedea ce aventuri vom mai avea? (…)

Orele, ca orele, plictisitoare… nimic interesant, în afară de faptul că domnişoara Shelby s-a înecat din cauza parfumului lui Stacey. După ore, am mers cu Katy în parcul Kensington. Ne plimbam pe marginea Round Pound-ului, un lac pe lângă care ne plimbam de obicei.

-Hai să mergem pe pod, să privim mai de aproape raţele.

-OK!

-Vai!… ce frumoase, însă mi-ar plăcea să văd cel puţin o lebădă.

Am început să căutăm lebede. Ştiam că sunt, dar doar o singură dată am reuşit să vedem una. Şi acesta era unul din motivele pentru care noi veneam aproape zilnic în parc, să căutăm lebede. Ne uitam cu atenţie, chiar cu binoclul, când, dintr-o dată, de după stufăriş a răsărit o lebădă.

-Katy, uite!

Mi-am aruncat mâna în direcţia lebedei, iar ceasul de mână, care nu a fost prins bine, a aterizat în apă.

-Oh… mi-a căzut ceasul.

-Lasă, îţi cumpăr altul.

-Nu… Era ceasul de la mătuşa Beatrice. Voi sări după el.

-Eşti nebun?!?! Apa e rece.

-Ştiu, însă nu pot să îl pierd.

-În regulă…

Mi-am lăsat rucsacul şi geaca pe mal şi am sărit în apă. Totul era destul de întunecat, dar vedeam o sclipire pe fundul lacului. Speram să fie ceasul. Am înotat până la fundul lacului. Nu era ceasul, era un alt obiect, dar nu mi-am dat seama ce e. L-am atins şi atunci totul s-a oprit, toate lucrurile din lume mi-au intrat în cap, tot ce a fost, tot ce va fi şi tot ce încă există; absolut tot: toate misterele lumii…”.

Un alt autor, Mihai Gribovschi, care a realizat şi tehnoredactarea computerizată a cărţii, vorbeşte şi el despre lumea din creaţiile sale: „Pe mine m-au inspirat în special cărţile altora şi colegii mei. Eu am scris despre un băiat care este orfan şi care trece printr-o serie de întâmplări. În final, băiatul, care era supărat, devine fericit şi cumva se schimbă lumea, din una mai tristă, în una mai fericită. Mi se pare interesant să scriu poveşti, mai ales împreună cu colegii mei”.

„Confraţii scriitori” ai lui Cornel Udrea

Cu 84 de cărţi publicate şi cu 71 de premiere teatrale, scriitorul şi umoristul Cornel Udrea le-a adresat un gând ”confraţilor scriitori” de la Liceul Onisifor Ghibu. A dat ca exemplu începuturile sale de scriitor şi a încercat să-i responsabilizeze pentru faptul că generaţia lor are în peniţă sau în tasta computerului destinul limbii române: ”La mine, scrisul a apărut de la sine. Am început prin a citi mult. Foarte mult. Am început prin a învăţa limba română. Şi acum învăţ limba română, desluşesc tainele ei. Gândiţi-vă la un singur lucru: cu aceleaşi cuvinte cu care Eminescu şi-a scris poezia lui nemuritoare, cu aceleaşi cuvinte lucraţi şi voi acum şi de voi depinde ca ele să se prezinte în cămaşa albă, în straie de sărbătoare, aşa cum doriţi, aşa cum imaginaţia voastră doreşte. Să nu credeţi că este un drum uşor, mai ales astăzi, când există concurenţa aceasta fantastică a calculatorului, pe care eu o consider câteodată nedreaptă. Nedreaptă pentru că o experienţă universală a scrisului –milioane şi milioane de ore ale zilei intrate în noapte şi invers- pot fi găsite pe calculator dintr-o singură mişcare. Este nedrept. Cei care scriu ştiu acest lucru, dar ei merg înainte. Cartea nu va muri niciodată. Cartea nu va deveni piesă de muzeu. Şi depinde de voi, de ceea ce faceţi”.

„Sunt mândră de copiii pe care îi am, pe care îi avem în şcoală, sunt mândră de profesori şi îi felicit pe colegii mei pentru ceea ce au realizat. Sunt nişte copii minunaţi, sunt micii-marii creatori, de care sunt deosebit de mândră şi sunt extraordinar de emoţionată. «Ţine-ţi gura şi citeşte» cred că o să fie un îndemn pe care o să-l adresez şi eu elevilor de clasa a XII-a, când intru la ora de istorie”, – Monica Bereş, directorul Liceului „Onisifor Ghibu”.

Cărţi şi autori

Cele cinci cărţi lansate marţi seară, titlurile lor şi autorii:

1. „Şapte ani misterioşi. Minuni printre cuvinte” (Clasa a VI-a A. Autori: Tudor Helgiu, Meda Buzan, Andreea Murariu, Alice Al Jawabra, Raluca Vişan, Tudor Fărcaş, Vlad Ilişan, Tudor Mateuţ, Bogdan Iepure, Şerban Gherman, Narcis Vlaic, Irina Sbîrcea.

2. „Secretul D. Cum să fii cel mai tare” (Clasa a VI-a D, cuvânt înainte de Mihaela Coţa Mărginean. Autori: Patricia Huţanu, Antonia Albu, Bogdan Pagu, Iustina Creţu, Horaţiu Fertea, Alexandra Danciu, Diana Pleşa, Alexandru Bolog, Nicoleta Popa, Alexandra Biban, Tudor Zbranca, Paula Fischer, Daria Bodnariuc, Georgiana Rus, Cătălin Boroştean, Antonia-Maria Drăgan, Cătălin Boroştean, Georgiana Rus, Alexandra Biban, Lorena Adriana Fărcaş, Antonia-Maria Drăgan, Iustina Creţu.

3. „Nu doar stelele sclipesc” (Clasa a VII-a D, cuvânt înainte de Mihaela Popa. Autori : Ana Avram, Sonia Bărăian, Andrada Beldean, Alexandra Bucur, Ruxandra Bugnar, Diana Alicia Ceucă, Horia Mihai Gribovschi, Miruna Hulpe, Teodora Maier, Andreea Mureşan, Cezara Mureşanu, Tudor Văleanu.

4. „Poveşti de amator în jocul umbrelor” (Clasa a VIII-a B, autori : Sergiu-Alexandru Deto, Radu Gocan, Diana Kadar, Hermina Paulina Mate, Radu Gocan, Rareş Popa, Hermina Paulina Mate, Ana Maria Miron şi Ioana Pop, Vlad Titişan, Cristian-Radu Pop, Claudiu-Ovidiu Pop, Ştefan Zaharie, Vlad Gligan, Alexandra Demian.

5. „Ţine-ţi gura şi citeşte!” (Clasa a VIII-a C. Autori: George Roman, George Bidian, Rareş Bruslea, Alex Suciu, Raul Trifan, Andrei Mureşan, Andrei Orzac, Bianca Dumitraş, Ioana Mora.


Publicitate

Postaţi un comentariu