Cluj-Napoca a pus primele cărămizi ca să devină un „oraş cu creier”

Foto: Dan Bodea

Inteligenţa unui oraş nu este suma inteligenţei locuitorilor lui, ba chiar, dacă ar fi să luăm exemplul Clujului, are prea puţin de-a face cu resursele intelectuale ale comunităţii. Ceea ce se întâmplă la Cluj demonstrează că o administraţie municipală indolentă sau obtuză are capacitatea să anuleze avantajele competiţionale oferite de valoarea individuală a locuitorilor oraşului.

Clujul este un oraş inteligent prin prisma oamenilor care îl locuiesc şi ţeapăn prin comportamentul celor care îl gospodăresc. Pe cât de inovativ este domeniul înaltelor tehnologii, în care Clujul are întâietate, pe atât de conservatoare este viziunea administratorilor, preocupaţi exclusiv de betonarea  întru toate a oraşului. Când în lume se vorbeşte tot mai mult de oraşe inteligente, oraşe în care cei care iau deciziile o fac ajutaţi de ultimele invenţii şi tehnologii, Clujul este locul unde astfel de tehnologii sunt inventate şi apoi respinse la implementare de diriguitori, chiar dacă le sunt propuse cu titlu gratuit.  Firmele de IT din oraș au dezvoltat sisteme pentru monitorizarea parcărilor, proiecte de case inteligente sau soft-uri pentru monitorizarea parcurilor auto, dar nici una din inovaţiile lor n-au penetrat birocraţia din primărie şi instituţiile asociate acesteia. Proba de obtuzitate se dă în câteva zile, atunci când un grup de firme reunite într-un cluster IT va definitiva proiectul de două milioane de euro „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”. Specialiştii clusterului au lucrat un an şi jumătate ca să dea Clujului un „creier”. Să vedem cine va dori să-l poarte.


Error: Your Requested widget "Easy Related Posts " is not in the widget list.
  • [do_widget_area footer_1]
    • [do_widget id="text-7"]
  • [do_widget_area footer_2]
    • [do_widget id="search-2"]
  • [do_widget_area footer_3]
    • [do_widget id="archives-2"]
  • [do_widget_area footer_4]
    • [do_widget_area homepage]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-15"]
      • [do_widget id="text-10"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-14"]
      • [do_widget id="text-11"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-19"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-16"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-21"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-20"]
      • [do_widget id="wpzoom-widget-cat-17"]
    • [do_widget_area side-left]
      • [do_widget_area side-right]
        • [do_widget id="text-7"]
      • [do_widget_area sidebar]
        • [do_widget id="text-16"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-11"]
        • [do_widget id="text-14"]
        • [do_widget id="rssimport-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-13"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-2"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-5"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-8"]
        • [do_widget id="oio-widget-18"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-7"]
        • [do_widget id="oio-widget-19"]
        • [do_widget id="rss-2"]
        • [do_widget id="oio-widget-14"]
        • [do_widget id="wpzoom-feature-posts-11"]
        • [do_widget id="oio-widget-15"]
        • [do_widget id="rpwe_widget-3"]
        • [do_widget id="oio-widget-16"]
        • [do_widget id="text-13"]
        • [do_widget id="oio-widget-17"]
        • [do_widget id="wpp-6"]
      • [do_widget_area widgets_for_shortcodes]
        • [do_widget_area wp_inactive_widgets]

          Clujul are ambiţia să devină primul „brained city” din România. Este mai mult decât un smart city, despre care tot auzim în ultimii ani, deoarece soluţiile inteligente nu vor fi implementate la întâmplare ici şi colo, separat, în domenii diferite, ci integrat, astfel încât să se ajungă la un rezultat mult râvnit, un ecosistem urban armonios şi sănătos.

          Proiectul „Brained city – Dezvoltarea Inovativă prin Informatizare a Ecosistemului Urban Cluj-Napoca”, care se apropie de finalizare în aceste zile îşi propune tocmai acest lucru, să facă din Cluj-Napoca un „oraş cu creier”. Ce presupune mai exact acest proiect, cine sunt cei care au pus umărul şi au dedicat ore în şir pentru realizarea sa, dar şi cum va deveni realitate şi cum va transforma vieţile clujenilor în bine, am aflat de la Paulina Mitrea, manager de proiect, Cluj IT Cluster.

          Reporter: De unde a pornit iniţiativa şi cum de v-aţi gândit la un asemenea proiect?

          Paulina Mitrea: Totul a pornit odată cu înfiinţarea Clusterului Cluj IT. În paradigma actuală, clusterele sunt structurile care asigură susţinerea competitivităţii pe piaţa globală. Cum în Cluj -Napoca domeniul acesta al IT-ului e foarte bine reprezentat, am ajuns la dezvoltarea acestui cluster. Sunt foarte multe firme de software în Cluj, aici se face software pentru marile companii din lume. Pe outsourcing Clujul ocupă locul întâi pe ţară ca anvergură, ca cifră de afaceri. E foarte bine că avem acest palmares, dar pentru că modul de lucru în outsourcing nu se ştie cât va mai dura, întotdeauna trebuie să te pregăteşti pentru schimbare, lucrurile evoluează şi e bine să ne orientăm cu această activitate de software foarte serios şi pe dezvoltare de produse-proprietar. Acest lucru se poate face în colaborare cu universităţile, asigurată tocmai prin contextul clusterului.

          În Cluj IT Cluster sunt peste 38 de firme şi aderă la acesta tot timpul alte firme, sunt şi toate cele patru universităţi mari din Cluj – UTCN, UBB, UMF şi USAMV. Asta pentru că este un cluster inovativ, ceea ce înseamnă interdisciplinaritate. Domeniul IT-ului este o industrie orizontală, o industrie suport pentru orice alt domeniu, economic sau de activitate socio-umană. Şi pornind de la această caracteristică s-a putut aborda şi o tematică atât de amplă, cum e tema acestui proiect Brained City. Practic se pun la un loc în cadrul clusterului nişte energii, care nu pot fi puse la un loc în alt context. Există o colaborare şi o interacţiune între universităţi şi firme şi astfel se pot pune în valoare idei inovative şi soluţii tehnologice deosebite, ca să putem implementa în Cluj-Napoca acest smart city.

          – Cât suntem de pregătiţi ca oraş pentru aceasta, care ar fi atuurile pe care le avem?

          – Cel mai mare avantaj este această energie şi resursele umane de înaltă calitate. Resursa umană este furnizată de cele două mari universităţi care au profilul acesta de informatică, ştiinţa calculatoarelor, electronică şi telecomunicaţii, automatică, robotică, adică UTCN şi UBB. Avem un izvor de resurse umane care e deja recunoscut pe plan mondial, suntem cotaţi ca o locaţie în care resursa pe IT e uriaşă şi, repet, de foarte bună calitate. Pe de altă parte, şi administraţia locală şi judeţeană, cât şi ADR-NV sunt parteneri în acest cluster ca instituţii catalizator. Avem un protocol cu primăria tocmai ca să susţină aceste dezvoltări pentru implementarea soluţiilor de smart city. Proiectul acoperă deocamdată partea de pornire, cărămizile de bază, pentru că finanţarea totală necesară pentru un proiect finalizat pe toate componentele şi implementat complet soft şi hardware este una uriaşă şi, ca atare, este nevoie de o combinare de surse de finanţare. Am pornit cu această finanţare POS CCE şi ceea ce am pornit trebuie dezvoltat şi continuat pe finanţări viitoare, atrase pe fiecare din componentele proiectului, astfel încât în cinci – zece ani să ajungem la un smart city complet integrat. Există fonduri dedicate clusterelor şi cu această primă finanţare am aplicat pe asemenea fonduri şi, datorită calităţii noastre de cluster inovativ, am putut atrage fonduri mai consistente, care au ajutat la dezvoltarea până în stadiul de produs final marketabil pentru pieţele de smart city a patru proiecte pivot, plus 12 subproiecte de design software complet, pentru toate celelalte componente ale celor şapte niveluri pe care se sprijină soluţiile pentru un smart city.

          – Care sunt principalele coordonate ale proiectului?

          – Practic abordarea noastră este una de integrare a şapte niveluri (reţeaua medicală, e-bussiness, administraţia locală, trafic urban modern – inclusiv parcări inteligente, reţelele de utilităţi subterane şi aeriene, clădiri inteligente – smart building şi smart housing, cât şi informatizarea reţelei educaţionale şi culturale) pe o structură găzduită pe cloud, pentru că vrem să ajungem la un ecosistem armonios şi extrem de „friendly”, integrat pe cloud. De asta se şi numeşte proiectul Brained city, pentru că este vorba, repet, de ceva mai mult decât smart city. Smart city înseamnă să implementezi soluţii punctuale pe anumite tipuri de activităţi şi domenii, dar nu neapărat integrat. Noi avem o abordare integrată pe o arhitectură software. Acest concept pe care îl implementăm este cel de „oraş cu creier”. Deci pe cloud realizăm o structură care combină centrele de date, ceea ce constituie partea de memorie a acestui creier urban, care integrează toate activităţile şi le analizează, şi pe de altă parte sunt entităţile de procesare, care prelucrează datele colectate în centrele de date. În felul acesta, toate cele şapte niveluri comunică între ele, deci datele pot fi transmise de sus în jos, şi de jos în sus, sunt centralizate pe cloud şi de acolo distribuite acolo unde, prelucrate fiind, stau la baza luării de decizii în toate domeniile şi sunt distribuite domeniilor vizate ca atare. Ne dorim ca întreaga modalitate de implementare să fie, în fond, foarte „discretă”, în sensul că oamenii să nu se simtă sufocaţi, agresaţi de tehnologie, de aceea integrăm în acest concept tot ceea ce oamenii deţin în materie de iphone-uri, telefoane mobile, ca terminale prin care să se comunice cu ceilalţi cetăţeni, cât şi cu autorităţile, iar în aceeaşi măsură să li se poată transmite informaţia relevantă din acest ecosistem urban. Să nu uităm, de asemenea, faptul că în acest ecosistem sunt integrate şi valorile culturale, artistice, ştiinţifice, educaţionale.

          – În ce domenii sunt cele patru proiecte pivot?

          – Reţeaua medicală este considerată în mare suferinţă aşă că e o prioritate şi în abordarea noastră, unul dintre cele patru proiecte pivot fiind în acest domeniu, la care se adaugă încă cinci din cele 12 subproiecte de design software complet. Proiectul pivot despre care este vorba este un middleware pentru reţele de senzori inteligenţi. De acolo pornim, datele să poată fi colectate şi în mod automat de la diverse surse cum ar fi echipamentele medicale, aparatura, dispozitivele care culeg date şi parametri biologici şi care cu tehnologia modernă sunt purtabile de către oricine, având aspect de accesorii de îmbrăcăminte sau chiar îmbrăcăminte inteligentă cum sunt, spre exemplu, maieurile cu senzori încorporaţi sau brăţări, coliere, dispozitive care seamănă cu un ceas care colectează date biomedicale şi le transmite wirreles. Acestea sunt doar câteva exemple. Proiectul nostru presupune o platformă care integrează datele culese de la astfel de senzori, le structurează, le transmite în centrele de date direct, fără a mai fi nevoie de operator uman şi aici aceste date se combină, se integrează cu toate celelalte date ale pacientului, electronice, personale, care se referă la antecedente, ereditate, zestrea genetică pe partea de sănătate şi, în felul acesta, acoperim şi ceea ce e deficitar în reţeaua de sănătate şi le aducem la alt nivel şi la alt mod de lucru. Şi avem astfel asigurată şi partea de integrare, deoarece în prezent tot administraţia locală este cea care răspunde de unităţile medicale pe plan local.

          Pe moment pentru partea iniţială de implementare s-a lucrat pe eşantion, dar aceste dispozitive care colectează datele biologice au un preţ atât de scăzut, încât pot fi procurate fără probleme de către oricine: de exemplu dacă vrei să îţi monitorizezi parametrii fiziologici permanent, sau la persoanele vârstnice dacă familia vrea ca acea persoană să fie în siguranţă sau să fie monitorizată. Şi în plus şi Casa de Asigurări de Sănătate poate acoperi costurile unor astfel de dispozitive dacă medicul de familie le recomandă şi consideră că trebuie să fie purtate de pacienţii respectivi. Aceste date şi informatizarea reţelei medicale se integrează cu ceea ce se dezvoltă într-un alt proiect pivot, tot în fază de produs final marketabil, care este o platformă pentru modelarea proceselor din administraţia publică.

          – Despre ce procese este vorba?

          – Cu această finanţare s-a realizat modelarea procesului de achiziţii publice pentru că aceasta constituie o prioritate, având în vedere că foarte multe probleme apar în acest proces din cauza schimbărilor continue de legislaţie. Aceasta este problema cea mai mare, oamenii care se ocupă cu achiziţiile trebuie să fie tot timpul la zi cu ce se schimbă în lege ca să nu facă greşeli. Această platformă, numită „Process player” pentru a fi cât mai prietenoasă, chiar dacă este vorba despre achiziţii publice, e implementată astfel încât, prin intermediul unor parametri şi o configurare specifică, poate să se adapteze la aceste schimbări continue şi ţine la zi procesul tot timpul, astfel încât funcţionarul nu mai trebuie să îşi bată capul cu schimbările. Practic platforma ţine sub control tot procesul, ceea ce înseamnă că nu se mai poate greşi. Ea va fi lansată în cursul lunii noiembrie, când se intră în ceea ce se numeşte regim de funcţionare beta, în sensul că tot ce constată utilizatorul final că ar mai putea fi optimizat şi făcut pe placul lui se ia în lucru şi se înglobează. Vor utiliza această platformă primăriile şi celelalte institutii publice. S-a luat deja legătura cu mai multe primării, care sunt foarte interesate, de asemenea cu instituţiile publice cum sunt universităţile, pentru că şi ele au procese de achiziţie foarte importante.

          – Utilizarea platformei presupune un cost suplimentar, se plăteşte un abonament?

          – În momentul de faţă, pentru exploatarea în regim beta nu se percepe niciun cost, sigur ulterior va fi o taxă de abonament.

          – Cine va gestiona efectiv aceste platforme?

          – Clusterizarea despre care vorbeam la început are şi scopul de a oferi un suport pentru ca firmele membre să se poată orienta pe realizarea de produse-proprietar. Ca atare, aceste platforme sunt dezvoltate de firme sau grupuri de firme şi proprietatea intelectuală pe timp de trei ani este a clusterului, iar firmele implicate au drept de utilizare pe acest IP. După aceea, IP-ul se transferă către firmele care au realizat produsul. Ele vor beneficia în viitor de faptul că şi-au dezvoltat nişte produse-proprietar, pe care după aceea le pot dezvolta în continuare, şi-au creat o piaţă nouă, piaţă care se extinde, se diversifică pe gama aceea de produs. O asemenea abordare reprezintă deci evoluţie şi pentru cluster şi pentru firmele membre. Cât priveşte motorul platformei „Process player”, soluţia e valabilă pentru orice tip de proces, deci nu se va aplica numai pe achiziţii publice. Pe viitor poate şi va fi configurat pe toate celelalte procese din administraţia publică.

          – Un alt proiect pivot vizează domeniul agricol. Despre ce este vorba?

          – Este vorba despre bursa online pentru produse agricole ecologice pentru mediul urban, aceasta fiind o platformă integrată pe nivelul de ebussiness. Bursa agro este menită să asigure ecosistemului urban hrană proaspătă, naturală, ecologică şi din sursele care sunt în proximitatea comunităţii urbane, dar şi din cele mai îndepărtate. Pe de altă parte e menită să activeze comunităţile rurale şi să reducă decalajele acestora faţă de arealul urban. Comunitatea urbană merge înainte, se dezvoltă, dar şi comunităţile din proximitatea urbei pot fi antrenate astfel încât să îşi poată valorifica produsele, pentru că avem produse bune, naturale, ecologice în mediul rural în România. Vrem să activăm mediul rural, să facem o osmoză, astfel încât să se ridice şi să devină cu timpul şi ele comunităţi de tip urban, aceasta este aspiraţia, aşa cum este în toată Europa Occidentală de fapt. Mai ales că există resurse. Statisticile arată, de fapt că, cu ceea ce se produce în România ca alimente, se poate hrăni de patru ori populaţia ţării, ori noi importăm, şi nici măcar produse de bună calitate din punct de vedere nutriţional.

          Această componentă este şi ea astfel concepută încât să integreze dispozitivele mobile. Practic, este o platformă unde se înscriu atât furnizorii cât şi consumatorii. Furnizorii din mediul rural au foarte mulţi telefoane mobile şi atunci nu e o problemă să aibă acces la paltformă, pentru că se înfiinţează şi un call center care gestionează aceste lucruri. Producătorul sună şi spune ce produse oferă, în ce cantitate, cei de la call center introduc pe platformă oferta şi cei din mediul urban văd oferta şi pot răspunde dacă au nevoie de un produs sau altul. În plus, un alt avantaj major constă în faptul că tot de pe această paltformă se gestionează soluţiile de transport, la platformă fiind conectaţi şi transportatorii. Din discuţiile avute cu diverşi producători, aceştia abia aşteaptă lansarea platformei pentru că valorificarea produselor din mediul rural este o problemă.

          Şi de ce să nu recunoaştem deschis că omul modern din urbe rar mai ajunge la piaţă pentru că e foarte ocupat şi atunci o asemenea modalitate simplă şi accesibilă îţi permite ca seara târziu, când ai timp şi pentru activitatea de aprovizionare, să te uiţi pe platforma de bursa agro ca să-ţi poţi comanda produsele dorite, iar comanda ajunge acasă sau la serviciu sau unde vrei tu. Am promovat acest proiect în rândul producătorilor cu ajutorul primăriilor, a preoţilor de la ţară, în acest fel informaţia a ajuns la producători, am realizat flyere, pliante ca să aibă concret şi datele de contact.

          Am dezvoltat această bursă agro, astfel încât oamenii să nu aibă dificultăţi în a se lega la acest sistem, fără nicio discriminare. Oricine intră foarte uşor în contact cu ce e nevoie de furnizat în mediul urban, de la miere bună, la lapte proaspăt, fructe, legume, şi partea frumoasă este că sunt colaborări cu USAMV şi se vor introduce şi certificate de calitate pentru produsele tranzacţionate, în sensul în care ele vor putea fi şi atestate. Un producător, dacă vrea să aibă un atu suplimentar, îşi va putea certifica produsele din punctul de vedere al calităţii.

          – Despre cel de al patrulea proiect pivot, Parking Plus – un sistem inteligent pentru parcări, Transilvania Reporter a scris detaliat de curând. Şi acest proiect devine cât de curând realitate. Care sunt ultimele noutăţi?

          – Vom instala soluţia de parking inteligent – Parking Plus, chiar săptămâna viitoare, în parcarea care ţine de clădirile UTCN de pe Bulevardul Muncii. Este de asemenea deja stabilită implementarea în sectorul 4 din Bucureşti. La Cluj se va implementa doar după ce terminăm cu şantierele, deocamdată va fi activ şi în parkingul de la Iulius Mall, dar facem şi cu primăria un plan de introducere a soluţiei în parkingurile existente.

          E un produs de mare succes, premiat, produsul este susţinut şi pe canalele de bussines ale Telekom, iar acesta este foarte mare lucru, pentru că asta înseamnă răspândire europeană a soluţiei. Pe de altă parte, cele 12 proiecte de design software complet amintite, prin proiectarea software completă asigură o accelerare pe finanţările care vor veni şi ele vor fi direct implementate în soluţii inovative de nivel european. Printre ele se numără şi un proiect conectat cu cel de parking inteligent şi care e un proiect de rutare inteligentă în traficul aglomerat, menit să ducă la decongestionarea traficului, cu camere de luat vederi, camere în infraroşu, minicentre de colectare a datelor din trafic, senzori instalaţi pe mijloacele de transport în comun şi autovehicule, astfel încât pe bază de prognoze de trafic, care se dezvoltă în colaborare cu universităţi vestice, să ajungem ca şi într-o urbe ca a noastră să avem soluţii, să nu ne mai înghesuim toţi pe aceleaşi trasee.

          Realizarea proiectului Brained City a durat 18 luni, iar finanţarea europeană s-a ridicat la 1, 2 milioane de euro. De asemenea partea de cofinanţare, de peste 2 milioane de lei, a fost asigurată de Cluj IT Cluster.


          Publicitate

          Postaţi un comentariu