11 septembrie: 15 ani mai târziu

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au şocat şi au schimbat întreaga lume, au schimbat abordarea şi politica internaţională în materie de securitate, au schimbat modul nostru de viaţă şi de circulaţie în lume, putem spune că au schimbat chiar istoria lumii.

Au trecut 15 ani, iar atacurile care atunci ne-au şocat s-au repetat, la scară mai mică, în Europa. Alte sute de oameni au murit, loviţi fiind la ei acasă de răzbunarea organizaţiilor teroriste. Pe lângă ei, mii de oameni au murit şi încă mai mor în Irak şi Afganistan, acolo unde trupele americane au fost trimise să facă „ordine” şi să scape lumea de terorişti, după atacurile împotriva Americii.

Domnia terorii”

Cuvântul „terorism” exista în vocabularul europenilor încă de pe vremea Revoluţiei Franceze din 1789. La începuturile acesteia, autorităţile din Paris încercau să impună noua ordine prin violenţă, în condiţiile în care cetăţenii nu erau de acord cu schimbările propuse. Aşadar, primul sens al cuvântului, aşa cum este înregistrat de Academia Franceză în 1789, a fost de „sistemul sau domnia terorii”.

Istoricii spun că epoca terorismului “modern” a început în 1968, când Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei a deturnat un avion care plecase de la Tel Aviv spre Roma. Pentru prima dată, în alegerea ţintei s-a luat în considerare ţara de origine – în acest caz, Israel. Totodată, pasagerii erau folosiţi în mod deliberat ca ostatici, pentru a face publice revendicările grupării teroriste împotriva guvernului israelian. A fost momentul în care civilii nevinovaţi au început să fie folosiţi în negocierea dintre terorişti şi autorităţi.

Astăzi, terorismul este un adevărat flagel care s-a întins la nivel mondial. Nu mai vorbim despre facţiuni risipite în diverse părţi ale lumii, de mici organizaţii care atacă sporadic. Vorbim despre un fenomen internaţional, cu organizaţii extremiste care cooperează şi acţionează coordonat în organizarea de operaţiuni teroriste. În epoca globalizării şi a internetului, teroriştii comunică, se antrenează împreună, organizează atacuri şi se sprijină reciproc.

Ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001

Au trecut, aşadar, 15 ani de la acea dată fatidică, 11 septembrie 2001, când americanii au văzut iadul atât de aproape de ei. În acea dimineaţă, două avioane au lovit World Trade Center la New York, unul Pentagonul, la Washington, iar cel de-al patrulea viza, probabil, Capitoliul. După intervenţia eroică a pasagerilor, ultimul avion s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania.

Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai înalţi zgârie-nori din New York, au fost lovite la un interval de câteva minute de două dintre avioanele deturnate. Primul aparat, un Boeing 767 al companiei American Airlines, avea 92 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, şi a lovit primul turn la ora locală 8:46 (15:46 ora României), distrugând etajele superioare ale clădirii.

După aproximativ 20 de minute, al doilea Boeing 767, aparţinând companiei United Airlines şi având 65 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, a lovit cel de-al doilea turn al World Trade Center. Acest al doilea atac a fost transmis în direct de posturile de televiziune din întreaga lume, graţie camerelor ajunse la faţa locului imediat după primul impact.

Osama bin Laden,   liderul grupării teroriste Al-Qaida,   a fost ”inamicul numărul 1” după 11 septembrie 2001,   fiind indicat drept principalul vinovat pentru atentatele care au lovit atât de brutal America. Însă Washingtonul a avut nevoie de 10 ani pentru a-l găsi şi ucide pe Osama bin Laden,   în mai 2011.

Osama bin Laden, liderul grupării teroriste Al-Qaida, a fost ”inamicul numărul 1” după 11 septembrie 2001, fiind indicat drept principalul vinovat pentru atentatele care au lovit atât de brutal America. Însă Washingtonul a avut nevoie de 10 ani pentru a-l găsi şi ucide pe Osama bin Laden, în mai 2011.

La ora locală 9:43 (16:43 ora României), un Boeing 757 al companiei American Airlines, cu 64 de persoane la bord, dintre care cinci terorişti, s-a prăbuşit peste Pentagon, provocând pagube însemnate la faţada vestică a clădirii Ministerului american al Apărării.

Un al patrulea aparat Boeing 757, al companiei United Airlines, care transporta 44 de persoane la bord, dintre care patru terorişti, s-a prăbuşit pe un câmp din Pennsylvania, în estul ţării. Nu se ştie exact nici astăzi ce intenţii aveau teroriştii, unde ar fi vrut să ajungă cu acest avion. Se pare că unii pasageri, care aflaseră despre evenimentele din New York, i-au atacat pe terorişti şi s-au sacrificat, pentru ca dezastrul să nu fie şi mai mare.

Un nou turn şi teorii ale conspiraţiei

Numărul victimelor a fost de aproape 3.000, la care se adaugă aproape 9.000 de răniţi. Pagubele au fost foarte mari, pentru că atacurile au fost plănuite cu grijă – teroriştii au ales avioane care efectuau zboruri pe distanţe lungi şi aveau rezervoarele pline de combustibil.

Cele două turnuri ale World Trade Center s-au prăbuşit unul după celălalt, iar sub dărâmături au fost prinse sute de persoane care nu au reușit să fie evacuate şi mulţi salvatori, în timp ce întregul cartier Manhattan a fost acoperit de un nor de fum negru şi de praf.

Astăzi, în acel loc se află o clădire de birouri cu 104 etaje şi înălţimea de 546, 2 metri, fiind cel mai înalt imobil din Emisfera Vestică. Lucrările la Turnul One World Trade Center au început în aprilie 2006 şi au fost finalizate în 2013, la 11 ani după atentate.

Ca orice eveniment major din istoria omenirii, şi evenimentele din 11 septembrie 2001 au devenit subiect al teoriilor conspiraţioniste. Cea mai populară dintre aceste teorii arată că atacurile de la World Trade Center nu au fost decât o mare înscenare la nivel înalt, pentru a justifica un lung şi sângeros război în Orientul Mijlociu şi, totodată, îngrădirea drepturilor fundamentale ale omului în ţările dezvoltate. La câţiva ani după atacuri, existau nu mai puţin de 150 de milioane de pagini web dedicate “conspiraţiei” de la 11 septembrie.

Întrebări fără răspuns

Conspiraționiștii au mai scos în evidență un fapt lipsit de logică din acea zi: lipsa de reacție a autorităților. Aeroporturile americane au anumite proceduri standard, care le permite ca, în cazul în care un avion de pasageri deviază de la traseul normal sau pierde legătura radio cu turnul de control, să emită o atenționare către cea mai apropiată bază militară, bază care trimite urgent mai multe avioane de vânătoare care să intercepteze aeronava respectivă. În 11 septembrie 2001, distanța dintre cea mai apropiată bază militară și World Trade Center ar fi fost acoperită în mai puțin de 2 minute, suficient pentru a evita dezastrul. După cum știm cu toții, dezastrul nu a fost evitat, lăsând suspendată întrebarea ”de ce?”.

Pe de altă parte, mai mulți oameni de știință au declarat că nicio clădire din lume nu se poate prăbuși atât de repede și fără a produce pagube în jur, decât în situația unei demolări controlate. Clădirea de lângă ”turnurile gemene”, WTC 7, nici măcar nu a fost lovită de avioane, dar totuși s-a prăbușit – raportul oficial arată că din cauza unui incendiu. Specialiștii au arătat că singurele clădiri din oțel și beton care s-au prăbușit vreodată din cauza unui incendiu au fost turnurile din New York.

În vreme ce „conspiraţioniştii” elaborau teorii complicate, teroriştii şi-au urmat drumul început. Întrucât americanii au format o coaliție cu europenii în ”războiul contra terorismului”, era de așteptat ca și Europa să fie atacată. Și s-a întâmplat.

Madrid și Londra. Franța

Pe 11 martie 2004, la Madrid,  zece bombe au explodat, în decurs de şapte minute, între 7.32 şi 7.39 (ora locală), în patru trenuri – trei dintre ele aflate în gară. ”Bilanțul” a fost tragic: 192 de morţi (între care 16 români) şi peste 1.800 de răniţi. Atentatele au fost atribuite unor islamişti marocani care aveau legături cu organizația al-Qaida și au fost cele mai grave din Europa, de la atacul din 1988 asupra avionului Pan Am, care s-a prăbuşit la Lockerbie, în Scoţia (270 de morţi).

A urmat Londra, pe 7 iulie 2005. Atunci a avut loc o serie de patru atentate ce au vizat metroul şi mai multe autobuze, și acestea fiind revendicate de un grup afiliat al-Qaida. S-au înregistrat 56 de morţi şi 700 de răniţi. Două săptămâni mai târziu, au eșuat alte patru tentative de atentat cu bombă, după modelul celor comise pe 7 iulie.

Zece ani mai târziu, Franța primea o lovitură ”de avertisment”, putem spune: pe 7 ianuarie, erau omorâți 12 membri ai echipei săptămânalului satiric Charlie Hebdo, iar în următoarele două zile s-au înregistrat atacuri în urma cărora și-au pierdut viața o polițistă și patru evrei. Autorii atacurilor, uciși în final de forțele speciale, au fost trei tineri jihadişti – fraţii Saïd şi Chérif Kouachi şi Amedy Coulibaly, care s-au revendicat drept membri Al-Qaida în Peninsula Arabică.

Teroare la Paris

Atacul asupra redacției Charlie Hebdo a fost doar începutul terorii în Franța. Pe 13 noiembrie 2015, alți bărbaţi înarmaţi şi atacatori sinucigaşi au comis un val de atentate la Paris, atacând restaurante, o sală de concerte şi zona adiacentă Stade de France. Au rămas în urma lor 130 de morţi şi sute de răniţi, victime revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic. În jur de 20 de cetăţeni străini s-au numărat printre cei ucişi, dar și opt terorişti, dintre care şapte s-au aruncat în aer. Patru dintre aceşti agresori au murit în sala de spectacole Bataclan, dintre care trei acţionând o centură cu exploziv, ultimul fiind ucis în timpul asaltului forţelor de ordine. Trei kamikaze au murit la Stade de France, iar altul pe bulevardul Voltaire, în apropiere de Bataclan. În paralel, terorişti au deschis focul cu arme automate la restaurante şi terase, la Bataclan, străzile Charonne, Bichat, la restaurantul Le Petit Cambodge, precum la Fontaine au Roi, la intersecţia cu Faubourg-du-Temple.

Celelalte atentate comise de atacatori sinucigaşi au avut loc în apropiere de Bazilica Saint-Denis, unul dintre marile temple istorice ale creştinătăţii europene, unde se află înhumaţi mulţi regi ai Franţei. Cele mai multe dintre victime au fost ucise în atacul din sala de spectacole Bataclan, unde avea loc un concert al grupului hard rock Eagles of Death Metal.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a decretat stare de urgenţă pe întreg teritoriul Franţei şi închiderea frontierelor ţării pe fondul “atentatelor teroriste fără precedent” din Paris. A fost declanşat Planul Rouge Alpha în caz de atacuri multiple, iar toate locurile sensibile de pe teritoriul Franţei au fost plasate în stare de alertă.

Atacul de Ziua Națională

În primăvara următoare, pe 22 martie 2016, a venit rândul Belgiei. Cu patru zile înainte fusese arestat Salah Abdeslam, un francez de origine marocană, singurul supravieţuitor al atentatelor jihadiste de la 13 noiembrie 2015 de la Paris.

Atacul a vizat aeroportul din Bruxelles – Zaventem și staţia de metrou Maelbeek, aflată destul de aproape de instituţiile europene. Au explodat trei bombe, în urma cărora au murit 35 de oameni și au fost răniți alți 230. Și aceste atentate au fost revendicate de Gruparea jihadistă Statul Islamic. Transportul public din Bruxelles a fost complet oprit, aeroportul şi principalele gări feroviare din oraş au fost închise şi măsurile de securitate au fost consolidate în mai multe metropole europene. Autorităţile belgiene au ridicat la maximum nivelul de alertă antiteroristă pe tot teritoriul belgian.

Cel mai recent atac terorist a avut loc tot în Franța, la Nisa, chiar de Ziua Națională, 14 iulie. Atunci, un camion intrat cu viteză în mulţimea adunată să vadă focurile de artificii, la orele 22.30 (23.30, ora României), înregistrându-se peste 80 de morţi şi sute de răniţi.


Publicitate

Postaţi un comentariu