Producție unică în România, pe scena Filarmonicii din Cluj: Instrumente rare și o sală radical schimbată pentru Wagner și „Aurul Rinului”

Scena 1 din Das Rheingold din cadrul Bayreuth Festival, 1876

Opera care a revoluționat din toate punctele de vedere arta scenică la final de secol al XIX-lea și care nu a mai fost interpretată integral de o orchestră românească de mai bine de 35 de ani, va putea fi ascultată la sfârșitul acestei săptămâni, într-o versiune semiconcertantă, în interpretarea orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Evenimentul va marca încheierea Festivalului Toamna Muzicală Clujeană, a 51-a ediție și constituie o premieră pentru filarmonica din Cluj, dar și o ocazie unică pentru public de a vedea un titlu atât de rar interpretat în România. Sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, concertul „Das Rheingold-Aurul Rinului”, prima parte a tetralogiei „Der Ring des Nibelungen-Inelul Nibelungului” pe care Richard Wagner a compus-o în urmă cu două secole, va fi o combinație de muzică simfonică și spectacol de operă. „E chintesența operei germane la sfârșit de secol al XIX-lea. La acea vreme atât de mare interes a surescitat, încât în Paris era o vorbă: «Nu discutăm despre religie și despre Wagner». Existau vehemenți wagnerieni și anti-wagnerieni, așa impact a avut muzica lui. A schimbat radical toată Europa”, a precizat Gabriel Bebeșelea.

„Aurul Rinului” este doar prima parte a tetralogiei care mai cuprinde titlurile “Walkiria”, “Siegfried” și “Amurgul Zeilor” și redă o lume extrem de bine construită. Wagner a început să scrie libretul în 1848 și a terminat opera în 1869. Opera combină elemente din mituri germane și scandinave și a stat la baza epopeii lui J.R.R. Tolkien, „Lord of the Rings-Stăpânul Inelelor”. În Aurul Rinului, Inelul magic făcut de piticul Alberich din aurul furat de la Fiicele Rinului, bijuterie care conferă putere asupra întregii lumi, este motivul intrigii care implică trei generații de protagoniști, zei și personaje mitologice.

În România s-a interpretat o singură dată tetralogia wagneriană de către o orchestră românească, în anul 1981, însă doar un segment al primei părți a compoziției. 

„«Das Rheingold» este un spectacol extraordinar de amplu, de complex, care a schimbat cursul muzicii și al artei scenice în final de secol al XIX-lea. Pentru acest titlu au fost inventate instrumente. Avem chiar șase instrumente venite special pentru producția Das Rheingold pe care o pregătim la Cluj, iar două dintre ele nu există în România. Patru dintre aceste instrumente vin de la București și două de la Budapesta. Ele au fost create la comanda lui Wagner pentru tetralogie și au însemnat punctul de plecare al celebrului teatru de la Bayreuth. Dorința lui Wagner a fost de a crea un teatru special pentru genul acesta de muzică, pentru arta totală, cum o numea el. Din acest punct de vedere, publicul din Cluj va asista la un lucru nemaifăcut. E prima dată când se va cânta integral Das Rheingold, după ce  o singură dată s-a mai cântat absolut integral la București, în 2013, de către Orchestra Radio din Berlin”, a precizat dirijorul Gabriel Bebeșelea penru Transilvania Reporter.  

Foto: Marmo (MarmotA Photography)

Producția este cu atât mai specială, cu cât a fost extrem de complicat de organizat din punct de vedere logistic. Aspectul financiar a fost și el o provocare. Necesitând și instrumente din afara țării, dar și soliști de pe marile scene ale lumii, costurile punerii în scenă au fost și ele ridicate. În contextul în care Administrația Fondului Cultural Național nu a finanțat în acest an Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, cei 135.000 de lei necesari pentru punerea în scenă a celebrului titlu au fost obținuți din fonduri proprii și cu susținerea Primăriei și a sponsorilor.

Special pentru acest spectacol, sala de concert a Filarmonicii va fi radical schimbată față de cum o cunoaște publicul, iar din punct de vedere conceptual, totul se va baza pe simbol și lumină.

„Va fi un arsenal întreg de echipamente de iluminat care merg tocmai pe indicațiile date de Wagner în partitură. De asemenea, se va manipula mult spațial sălii astfel încât toate intrările să fie folosite de soliști pentru a intra și ieși din scenă. Pentru noi a fost nevoie de mult curaj și un minimum de inconștiență să realizăm un astfel de concert pe scena Filarmonicii. Dar am depășit toate obstacolele. În orchestră vor fi angrenate peste 120 de persoane, iar sala va fi în proporție de 75% utilizată. Sunete se vor auzi de peste tot. Un alt aspect extrem de important va fi durata concertului, respectiv două ore și jumătate de muzică fără pauză. Dar e realmente cinematografic făcut totul. E ca și când ai asista la un film și nu îți vei da seama cum trece timpul”, a precizat Oana Andreica, secretar muzical al Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

În ceea ce privește instrumentele rare pe care publicul va avea ocazia să le asculte, acestea sunt o combinație între corni și tubă. „Una dintre invențiile lui Wagner a fost laitmotivul, respectiv o semnătură a unui personaj, a unei idei, sau a unui loc. Tubele wagneriene, de exemplu, le vom identifica de fiecare dată când vine vorba despre coiful pe care personajele și-l pun în cap pentru a deveni invizibile, iar de fiecare dată când apare cuvântul gold (aur), vom identifica trompeta bas”, explică dirijorul Gabriel Bebeșelea.

Spectacolul va fi o versiune semiconcertantă, ca urmare nu este nici operă în concert, dar nici punere în scenă efectivă. Este o combinație între cele două lumi: a simfonicului și cea a operei.

„Pentru mine acest proiect este o provocare, nu doar din punct de vedere muzical, ci din punct de vedere al concepției sunetului. E foarte important ca împreună cu orchestra să mergem într-o direcție clară. Opera aceasta a revoluționat din toate punctele de vedere arta scenică. Nu doar muzical, ci și din punct de vedere al scenografiei, al luminilor, al poziționării structurilor de decor pe scenă, al instrumentelor, din toate punctele de vedere a însemnat o revoluție în arta muzicală. Este o muzică în care descoperi tot timpul structuri și conexiuni noi, în care primul sunet e perfect legat de ultimul sunet. Nimic nu este pus la voia întâmplării. Vrobim despre o muzică de atmosferă, în care pur și simplu te scufunzi”, a explicat dirijorul Gabriel Bebeșelea.

Astfel, pentru crearea efectului sugerat de compozitor, luminile vor fi închise în sală. În schimb, vor fi aprinse lămpile de la pupitrele membrilor orchestrei, iar cele patru scene ale compoziției vor avea o culoare a lor proprie pe care Wagner a sugerat-o în partitură.

Un titlu atât de complex necesită foarte multă maturitate muzicală, iar vocile wagneriene sunt un lucru special și destul de rar întâlnit. De aceea pentru această producție, Filarmonica de Stat Transilvania a apelat la soliști de talie mondială pentru o parte dintre roluri: Ruxandra Donose mezzosoprană, Carsten Wittmoser bariton și Michael Mrosek bariton.

„Neexistând o tradiție wagneriană în România, noi încercăm să formăm acum o generație de soliști care să interpreteze genul acesta de muzică. Lucrând atât de mult la libret, Wagner a insistat pe un limbaj extrem de specific și pe o germană foarte descriptivă. Nu e limba germană vorbită curent. E o limbă germană foarte înaltă care descrie de fapt fiecare stare a personajului”, precizează dirijorul Gabriel Bebeșelea.

Repetiția generală cu public pentru concertul „Aurul Rinului” va avea loc vineri, 27 octombrie, urmând ca versiunea finală a spectacolului care va încheia Festivalul Toamna Muzicală Clujeană să fie prezentată sâmbătă, 28 octombrie, la Colegiul Academic începând cu ora 19.00.

De asemenea, joi, 26 octombrie, la Café Bulgakov publicul va avea putea afla mai multe despre concertul acestui sfârșit de săptămână în cadrul unei întâlniri cu Gabriel Bebeşelea dirijor, Ruxandra Donose mezzosoprană, Carsten Wittmoser bariton, Michael Mrosek bariton, reunite sub evenimentul Stories First, Music After.

„Este primul an în care Administrația Fondului Cultural Național a tăiat fondurile pentru festival, deși în ultimii cinci-șase ani a primit finanțare. Anul acesta am rămas cu o treime din festival în aer pentru că AFCN a considerat că festivalul nu este suficient de însemnat pentru a primi finanțare. Din fericire anumiți sponsori au înțeles importanța festivalului, la fel și Primăria Cluj-Napoca”, Oana Andreica, secretar muzical Filarmonica de Stat Transilvania.

 


Publicitate

Postaţi un comentariu