HARTĂ INTERACTIVĂ Clujul animalelor, grădina zoologică de lângă noi

 

HARTĂ INTERACTIVĂ

Clujul animalelor, grădina zoologică de lângă noi

În Cluj-Napoca trăiesc, conform ultimului recensământ, în jur de 320.000 de oameni. Printre ei și alături de ei, uneori nevăzute, alteori abia întrezărite și, mai rar, în roluri de vedete, își fac veacul mii de animale. Țestoase de Florida „eșuate” pe Someș, jderi și dihori în podurile caselor vechi din centru, dar și un rățoi mandarin singuratic, pe lacul din Parcul Central – acestea sunt câteva dintre cele mai surprinzătoate viețuitoare care își împart habitatul Clujului, zi de zi, cu mamiferele bipede care se cred stăpâne.


  • Text de Radu Hângănuț

Printre tramvaie mov și mașini 4×4, în umbra betoanelor, speciile comune de animale continuă să trăiască în Cluj, alături de animale exotice nou-sosite. Transilvaniareporter.ro vă prezinta în premieră o hartă interactivă a animalelor cu care împărțim orașul. Click pe fiecare figură pentru detalii privind habitatul clujean al fiecărui animal. Dublu click pentru zoom.

Extinderea „junglei de beton” în habitatul animalelor a dus la dispariția multor specii de mamifere. Totuși, cele mai puternice și inteligente au reușit să se adapteze noilor medii de viață și au schimbat rapid cuibul din copac pe cel de pe stâlpul de electricitate sau partidele de vânătoare din pădure pe cele de pe străzile întunecate. Astfel, multe animale au rămas în oraș și trăiesc alături de oameni fără ca, uneori, aceștia să știe măcar de existența lor.

Zonele preferate de animalele sălbatice sunt Parcul Central, Grădina Botanică și Mănășturul, însă lacurile din Gheorgheni sau centrul orașului sunt și ele locuite de animalele care doresc să se mute în oraș.

La trei pisici, un jder

Biologii clujeni studiază cu atenția viața sălbatică a orașului, iar concluziile sunt cât se poate de surprinzătoare, așa cum explică ornitologul Alexandru Stermin,  doctorand la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul „Universităţii Babeș-Bolyai”.

„În Cluj trăiesc foarte multe animale sălbatice, de fapt dintotdeauna au fost aici. Dacă ieșiți noaptea pe stradă, atunci când cele mai multe dintre ele sunt active, veți rămâne surprinși să găsiți bursuci, jderi, bufnițe și tot felul de alte vietăți. La marginea orașului sunt și mamifere de talie mai mare cum ar fi căprioarele sau mistreții care ne-au vizitat recent. Însă în oraș, în blocuri și în parcuri sunt mai multe animale sălbatice decât ne imaginăm”, explică ornitologul.

Potrivit estimărilor realizate de specialiști, jderul de piatră este mamiferul care  este cel mai probabil să vă taie calea în timp ce vă faceți plimbarea de seară.

„Îi întâlnim peste tot, sunt foarte foarte mulți dar în același timp reușesc să se facă aproape nevăzuți. Ies doar noaptea la vânătoare și își fac veacul pe sub poduri sau în zonele cu mulți arbori. Câțiva trăiesc și la grădina botanică dar s-au adaptat foarte ușor pentru că găsesc hrană mult mai repede decât în sălbăticie. Estimăm că la fiecare trei pisici din Cluj există un jder”, explică ornitologul clujean.

De asemenea, Clujul abundă de bursuci, care ajung destul de des în oraș, chiar dacă preferă zonele mai liniștite de la periferia orașului sau tihna oferită de Grădina Botanică. „Spaima gospodăriilor”, dihorii, au venit și ei printre betoane. „Sunt foarte mulți dihori în Cluj, am găsit chiar și în podul Primăriei, iar mulți trăiesc și prin subsolurile Universității «Babeș-Bolyai», unde găsesc hrana lor obșnuită: șobolani și șoareci”, spune Alexandru Stermin.

La periferie, zonele liniștite și împădurite sunt preferatele iepurilor, vulpilor, căprioarelor și mistreților dar nici aceastea nu se sfiesc să mai coboare în oraș, cel mai recent exemplu fiind „familia” de mistreți care a vizitat cartierul Mănăștur și a ajuns faimoasă în presa internațională.

Familiile de bufnițe s-au mutat în cartiere

„Am mulți prieteni care spun că aud seara sunete ciudat, văd tufișuri care se mișcă și ajung ei la concluzia că este vorba de fenomene paranormale. De fapt este vorba doar despre familii de bufnițe care, în grupuri de câte 30-40 stau prin tufișurile din oraș iar noaptea fac gălăgie”, spune Alexandru, care în ultimul timp a găsit mai multe astfel de colonii de bufnițe în cartierul Zorilor, în cartierul Mărăști și pe strada Speranței unde, spune el, ar locui o familie de ciufi de pădure formată din 60 de exemplare.

Pe lângă veverițe, Parcul Central găzduiește și huhurezi dar și mai multe specii de lilieci care iarna hibernează în podurile instituțiilor de pe Calea Moților. Cunoscute ca fiind prevestitoare ale morții, cucuvelele au venit de la sat la oraș, atrase de meniul diversificat.

„Cucuvelele sunt cunoscute ca mesagere ale morți pentru că în trecut ele stăteau la geamul celor muribunzi și cântau. Însă nu este nimic paranormal în asta. Cucuvelele se hrănesc cu insecte care sunt atrase de lumină. Cum în trecut, la țară, nu exista iluminat public, singurele momente când noaptea era aprinsă o lampă era atunci când cineva era pe moarte și rudele îi stăteau alături. La lumina aceea se strângeau tot felul de musculițe și inevitabil apăreau și cucuvelele care cântau. Astăzi, ele vin în oraș, dar nu la morți ci la neoanele de pe străzi”, spune Alexandru.

Rarități: un rățoi mandarin hoinar și o familie de corcodei

Dincolo de jderi, bursuci, șobolani sau lilieci, Clujul are și câteva rarități. Egretele și pescărușii se numără printre anomaliile pe care le putem întâlni pe malul Someșului însă explicația prezenței unor păsări asociate cu litoralul în mijlocul Ardealului este cât se poate de simplă.

„Nu e nicio minune faptul că îi vedem chiar și pe continent. Pescărușii se adaptează foarte ușor. Ei nu depinde de apă ci doar de hrană, ori în oraș găsesc hrană mult mai repede la gropile de gunoi decât ar găsi în mare”.

Un oaspete de seamă este însă rățoiul mandarin care trăiește de câțiva ani în zona Podului Garibaldi, dar și pe lacul din Parcul Central. Rața mandarină este o pasăre ornamentală iar rățoiul clujean, cel mai probabil, a evadat dintr-o crescătorie.

Rățoiul mandarin care poate fi văzut uneori pe lacul din parc a evadat, probabil, dintr-o crescătorie/ Foto: wildlifephotography.ro Rățoiul mandarin care poate fi văzut uneori pe lacul din parc a evadat, probabil, dintr-o crescătorie/ Foto: wildlifephotography.ro

„S-a adaptat foarte bine și revine în fiecare primăvară în Cluj. Din păcate pentru el, nu are o femelă cu care să se împerecheze pentru că altfel este perfect sănătos”, povestește Alexandru care s-a întâlnit de câteva ori cu rățoiul solitar.

Staruri ale „Clujului sălbatic” sunt și câțiva corcodei. Păsări de baltă, acestea își trăiesc toată viața pe suprafața apei fiind incapabile să se deplaseze pe uscat.

„Ei practic se deplasează pe apă. Își fac cuibiul pe suprafața apei și chiar se împerechează acolo. Depind de bălțile din oraș iar lacul Chios sau lacurile din Gheorgheni sunt câteva dintre preferatele lor”, explică Alexandru.

Țestoasa a venit, așteptăm ratonul!
Un alt animal atipic Ardealului este Țestoasa de Florida care a ajuns în Someș din cauza celor care le cresc drept animale de comapnie dar care se plictisesc de ele atunci când acestea cresc foarte mari. „Totuși, țestoasa s-a adaptat rapid și deja face concurență țestoasei autohtone”, mai spune Alexandru Stermin

Prognoza biologilor este că în viitorul apropiat, „imigranți” din lumea animalelor vor continua să sosească la Cluj. Cel mai așteptat oaspete este chiar ratonul pe care vom avea ocazia să-l vedem în curând prin tomberoanele din Mărăști sau Mănăștur și nu doar în filmele americane.

„Animalele care trăiesc în orașe sunt specii rezistente care s-au adaptat foarte ușor și repede la viața de oraș. Nu vor dispărea și nici nu vor pleca pentru că aici găsesc foarte ușor hrană. Nu este ca în sălbăticie. Aici doar merg la un tomberon și găsesc tot ce au nevoie. Pescărușii, de exemplu, sunt niște oportuniști. Multe animale scapă din crescătorii și ajung în stradă unde trebuie să se adapteze”, încheie Alexandru Stermin.