UDMR semnalează într-un raport „intensificarea acțiunilor anti-maghiare” și cere adoptarea Legii Statului Minorităților

Kelemen Hunor (Foto: Dan Bodea)

Kelemen Hunor a prezentat joi, la Cluj-Napoca, un raport paralel realizat de specialiști ai uniunii în care aceștia au evaluat situația minorității de etnici maghiar din România în perioada 2010-2016. Raportul UMDR vine ca un răspuns la raportul de țară realizat de Ministerul de Externe, care a trimis Uniunii Europene un document cu același scop, însă cu doi ani întârziere. Kelemen Hunor a atras atenția ca raportul oficial este irelevant din cauza aceste întârzieri și a explicat că, potrivit raportului paralele realizat de UDMR, în ultimii ani s-au intensificat incidentele maghiare și există tot mai multe probleme dinc azua faptului că legea statului minorităților întârzie să fie adoptată

Raportul realizat de către specialiștii UDMR are, potrivit spuselor lui Kelemen Hunor, rolul de a scoate în evidență incidentele în care comunitatea maghiară a fost implicată în ultimii ani, dar și abuzurile comise de diverse instituții ale statului.

„După ce am citit raportul pregătit de Ministerul de Externe, am considerat că acel raport nu corespunde realității și are foarte multe inexactități. Acest raport paralel constituie un raport tehnic în primul rând și nu este un document politic […] România cunoaște un regres în privința respectării drepturilor cetățenilor români aparținând miniorității maghiare. Asta am constatat noi. Este o întârzire de doi ani de zile și este grav pentru că România depune acest raport mult mai târziu decât era necesar și obligatoriu. Această întârziere face imposibilă realizarea de recomandări și observații în timp util și face acest raport să fie inutil. Pe de altă parte, această întârziere ne-a permis să facem acest raport paralel pentru perioada 20102-2016 și include exemple recente care din punctul nostru de vedere înseamnă de discriminare și încălarea unor drepturi asumate”, a explicat Kelemen Hunor.

Hunor a explicat că minoritatății maghiare îi sunt încălcate drepturi în mod sistematic, iar această stare de fapt îngreunează progresul și evoluația maghiarilor din România.

„Am observat o intensificare a incidentelor anti-maghiare și un regres în privința drepturilor minorităților naționale. Climatul de siguranță s-a deteriorat considerabil, fapt relevat în acest raport paralel. În ceea ce privește sentimentul de libertate, există motive de îngrijorare. O comunitate care se află în această situație și ale cărei drepturi sunt sistematic încălcate nu poatefi liberă, nu poate prospera și nu poate evolua. Între 2010 și 2016 au apărut noi amenințări la adresa păstrării identitiății etnice”, a mai spus liderul UDMR.

Legea statului minorităților, încă în stand-by

Kelemen Hunor a explicată și că multe dintre problemele maghirilor din România vin din cauza faptului că legea statului minorităților este încă blocată.

„O reglementare importantă, dar nerespectată este că orice persoană, indiferent de naționalitate, poate alege cum să fie tratată. Noi constatăm în raport că aceste principii asumate atât în convenție cât și în legislație, nu sunt respectate. Cele mai importante constatări sunt că de 11 ani nu s-a adoptat legea statului miniorităților chiar dacă guvernul și-a asumat anumite deziderate, inclusiv un statut pentru minorități naționale care să includă garanții conforme cu standardele internaționale. Credem că prin neadoptarea proiectului, România încalcă ce și-a asumat. Au fost incidente în care statul a sancționat maghiari pentru că și-au manifestat identitatea etnică”, a declarat Kelemen Hunor, președintele UDMR.

Întrebat dacă și în ce fel a insistat pentur acest proiect în perioadele în care UDMR s-a aflat la guvernare, Hunor a declarat că de fiecare dată când s-a vorbit despre acest proiect, colegii din coaliție au cerut modificări cu care UDMR nu a putut fi de acord.

„Noi când am fost la guvernare am discutat cu partenerii noștri, dar niciodată nu am reușit să obținem majoritate pentru acel proiect în forma pe care noi am fi dorit-o. Forma pe care noi am fi dorit-o e cea asumată de Guvernul Tăriceanu. Nu am pus nimic în plus și nu am vrut nimic în plus. De fiecare dată, pe parcursul perioadei în care am fost în coaliții de guvernare, ne-am trezit cu propuneri de a scoate din lege capitolul 5, care e cel mai important și care vorbește despre instituția autonomiei culturale și atunci noi nu am acceptat. Au fost discuții în diferite coaliții și am vorbit și în public. Nu cred că important e să ne legăm cu lanțuri de gardul Parlamentului pentru o lege. Se paote, dar încă nu s-a rezolvat niciodată nimic în acest fel”, a mai spus Kelemen Hunor.

Raportul a fost realizat de către specialiștii ai UDMR, iar documentul este, potrivit lui Kelemen Hunor, „un raport tehnic și nu unul politic”. Raportul are 72 de pagini, este realizat în limba română și disponibil în limba maghiară, urmând să fie tradus în limba engleză și va fi trimis experților Consiliului Europei pentru analiză

 


Publicitate

Postaţi un comentariu