Proiectul de ţară văzut de la Cluj: “E important să avem o strategie care să ne scoată din marasm, din dezorientare, din neîncredere …

În 20 septembrie a fost anunţată constituirea unei echipe care va lucra la realizarea unui proiect de ţară. Absenţa lui a fost invocată de mai multe ori în spaţiul public românesc. În perioada în care se lucra pentru aderarea României la UE şi NATO, autorităţile au considerat că aceste obiective constituie proiectul de viitor al ţării.

Astăzi, unul dintre membrii echipei, profesorul clujean Vasile Puşcaş, fost negociator şef pentru România spune că: ”Acelea erau doar direcţiile de mers, nu scopuri în sine, aşa cum greşit s-a considerat. Am spus, la vremea respectivă, că ne trebuie un proiect de ţară propriu, aveam nevoie de o strategie post-aderare, pentru că aderarea în sine nu e totul. N-au vrut, au zis că nu e nevoie. Acum vedem că era nevoie, dovadă că post-aderarea nu ne-a ieşit cum am fi vrut noi. Plec la Bucureşti cu speranţă, dacă nu aveam speranţă nu acceptam să fac parte din echipă. Sunt optimist şi recunosc din start că există nevoie de consensualism şi de a mobiliza naţiunea spre un proiect de dezvoltare de durată, nu doar de conjunctură. Şi mă încăpăţânez să spun şi să cred că naţia şi ţara pot să performeze, e vorba despre a putea nu doar de a vrea”, precizează Vasile Puşcaş.

Un alt ardelean care face parte din echipa ce va lucra la Proiectul de ţară este rectorul clujean Ioan-Aurel Pop, istoric şi academician. “Plec la drum cu gânduri împărțite …”, ne-a mărturisir profesorul Pop. “Pe de o parte, sunt onorat de încredere, pe de alta, sunt copleșit de marea, prea marea responsabilitate. Eu nu reușesc să conduc nici această Universitate – mare, e drept! – așa cum s-ar cuveni și cum și-ar dori toți, darmite să sper că am expertiza necesară pentru strategia întregii țări! Unii – cu gânduri mai mult ori mai puțin curate – și-au și exprimat dezacordul în legătură cu invitarea mea acolo … Bucuros, aș lăsa pe cineva mai calificat decât mine. Totuși, fiind din fire optimist, plec cu ideea că echipa este echilibrată, calificată și variată, încât soluțiile găsite ar putea să fie cele potrivite. Asemenea acte trebuie făcute de elita unei țări, dar ele au menirea să aducă binele tuturor. Sper ca proiectul să aducă o fărâmă de încredere în forța acestei națiuni, să reinstaureze respectul pentru instituții și pentru stat. Statul român modern s-a făurit greu, dar s-a făurit până la urmă. El este suprema formă de organizare a acestui popor, dar și scutul său, adăpostul său, modul de protecție și de conservare. Demonizarea instituțiilor noastre ne face mult rău, ne demobilizează și ne risipește prin lume. E mare păcat să ne supărăm pe țară! Dar, ca să nu ajungem la asta, e nevoie să facem noi înșine țara viabilă, funcțională, primitoare. Asta văd eu în acest proiect, văd un mijloc în potențarea energiilor noastre, în adecvarea posibilităților noastre. Suntem, ca suprafață și număr al populației, a șasea țară din UE, suntem cel mai numeros popor din SE Europei, dar ne purtăm ca și cum am fi ultimii și penultimii. Culmea este că și suntem, după criteriile UE! Veți spune că proiectul UE se află în criză și așa este. Deocamdată, aș propune să funcționăm noi bine sau mai bine și să vedem ce va mai fi. Iar ca să funcționăm bine e important să avem o strategie, care să ne scoată din marasm, din dezorientare, din neîncredere …”

Proiectul va fi coordonat de preşedinţia României, iar vineri 30 septembrie ar fi trebuit să aibă loc prima întâlnire de lucru, amânată însă de un eveniment trist, moartea fostului preşedinte Shimon Peres, la înmormântarea căruia va participa şi preşedintele Iohannis.

Proiectul are şi susţinerea guvernului, aşa cum a declarat premierul în momentul lansării lui. “Proiectul acesta de ţară coordonat de domnul preşedinte şi care va implica şi partidele politice şi alte instituţii cu rol în acest proces de gândire va avea o abordare generală legat de ceea ce-şi propune România pentru anii următori, ceea ce va defini România, ce vrea România să dezvolte şi cum vrea să fie percepută în Uniunea Europeană. Şi acest proiect de ţară va avea şi o componentă economică. Ceea ce noi am propus este ca discuţia pe această componentă economică să pornească de la un document pe care noi l-am realizat şi pe care l-am pus la dispoziţia opiniei publice şi echipei”, a explicat şeful Guvernului.

Lista completă a celor zece personalităţi independente politic care fac parte din comisia prezidenţială este: Cristian Popa, fost viceguvernator BNR şi fost vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii; Dan Dungaciu, sociolog şi geopolitician, preşedinte al Fundaţiei Mării Negre; Gabriela Drăgan, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, director general al Institutului European din România; Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; Gheorghe Oprescu, profesor universitar la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi fost preşedinte al Consiliului Concurenţei; Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR; Vasile Puşcaş, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai şi fost negociator-şef pentru aderarea la UE; Cristian Pârvulescu, politolog, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia; Valentin Lazea, economist-şef al BNR şi Iulian Chifu, fost consilier prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu.

De asemenea, toate partidele parlamentare, inclusiv minorităţile naţionale, şi-au desemnat câte doi membri în comisia prezidenţială care urmează să elaboreze proiectul de ţară.

PSD i-a nominalizat în comisia prezidenţială pe deputatul Viorel Ştefan, preşedintele comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei şi pe Marius Nica, fost ministru al fondurilor europene.

PNL i-a nominalizat pe Ene Dinga, fost ministru al integrării europene în Guvernul Tăriceanu, şi pe Adrian Ciocănea, profesor universitar şi fost şef al Direcţiei de Afaceri Europene în Guvernul USL condus de Victor Ponta.

Reprezentanţii UDMR în comisia prezidenţială sunt europarlamentarul Winkler Gyula şi deputatul Korodi Attila, fost ministru al mediului în două rânduri în Cabinetul condus de Victor Ponta.

ALDE i-a nominalizat pe Cosmin Cristian, fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în Guvernul Ponta, şi Radu Cojocaru, fost deputat PNL în legislatura 1996 – 2000.

PMP i-a desemnat în comisia prezidenţială pe Siegfried Mureşan, europarlamentar şi purtător de cuvânt al PPE, şi pe Lucian Alexandru Curtu, decanul Facultăţii de Silvicultură şi Exploatări Forestiere la Universitatea Transilvania din Braşov.

Reprezentanţii minorităţilor naţionale sunt deputatul Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor din Cameră, şi deputatul Ovidiu Ganţ.

Guvernul l-a desemnat în comisia prezidenţială pe Vasile Iuga, senior advisor PwC.


Publicitate

Postaţi un comentariu