Percheziții la 26 de cabinete medicale din mai multe județe, printre care se numără și Clujul

Polițiștii efectuează astăzi, 31 mai, 26 de percheziții la cabinetele unor medici cercetați pentru fapte de corupție și ridică înscrisuri și probe de la 31 de unități sanitare din 16 județe, într-un dosar instrumentat de Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Medicii vizați de descinderile sunt cercetați pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals intelectual și fals material în înscrisuri oficiale.

Perchezițiile sunt efectuate la mai multe unități sanitare din București și din județele Arad, Cluj, Constanța și Dolj, unde își desfășoară activitatea medicii vizați, precum și la sediile și punctele de lucru a cinci societăți comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor. De asemenea, polițiștii ridică înscrisuri și probe de la 31 de unități sanitare din județele Argeș, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiș și Vrancea.

„Din cercetări a reieșit că mai mulți angajați din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potențial generator de riscuri în ceea ce privește autorizarea intrării pe piață a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populației (medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale). Astfel, medicii incluși în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentație de evaluare a pacienților — subiecți, fie prin falsificarea consimțământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparținătorii acestuia, fie prin consemnarea în fișele de evaluare sau foile de observații a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienților, tratamentul urmat și efectele acestuia”, se precizează în comunicatul IGPR.

Medicii sunt suspectați că ar fi inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental sau că nu ar fi administrat medicamentul pacientului. Medicii ar fi prezentat ulterior către sponsorul care comanda studiul documentele necesare avizării și aprobării punerii pe piață a respectivelor medicamente ce au făcut obiectul studiului clinic.

Conform unui comunicat de presă al Parchetului General, din cercetările efectuate a reieșit că un medic psihiatru de la un spital din Arad, având și calitatea de cadru didactic la o universitate din același oraș, a solicitat și a primit sume de bani de la persoane interesate să figureze cu internări în cadrul Secției de Psihiatrie, în vederea fundamentării/întocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boală.

În realitate persoanele în cauză nu suferă de afecțiuni psihice, însă, în schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta îi înregistra în evidențele medicale ale spitalului, figurând fictiv atât cu internare, cât și cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu rămâneau internate în spital și nici nu urmau tratamentul prescris.

Mai mult, unora dintre pacienți le condiționa internările fictive de participarea la studiile clinice pe care același medic le conducea. Scopul acestui demers era obținerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, întrucât retribuția medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica în funcție de numărul de pacienți înrolați.

Pentru obținerea semnăturii pe declarația privind consimțământul participării la studiu, medicul psihiatru acționa în două modalități: fie prezenta documentul pacienților sau aparținătorilor acestuia (în situația pacienților fără discernământ) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafăcea sau dispunea unor medici rezidenți să contrafacă semnătura.

Pentru a asigura numărul de pacienți prevăzut în protocoale, medicul psihiatru includea în studii și pacienți care nu suferă de afecțiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicațiile acestuia, medicii rezidenți și asistentele medicale consemnau în foile de observație simptomele necesare includerii în studiu, omițând total sau parțial consemnarea simptomelor reale.

Pe parcursul derulării studiilor, medicul psihiatru consemna în foile de observații și în celelalte documente aferente aspecte neconforme cu realitatea după cum urmează: administrarea medicamentelor experimentale chiar în situația în care pacientul nu se mai prezenta la vizite și nu intra în posesia acestora. În acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje și aruncate sau depozitate în fișetele din incinta secției; efectuarea de teste și prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar și în situația neprezentării regulate a pacienților la vizite sau a deteriorării grave a stării de sănătate a subiecților ca urmare a administrării medicamentației din studiu. În astfel de situații, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienți anterior începerii studiului și depozitate în aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Secției de Psihiatrie.

La descinderi participă polițiști din cadrul Direcției de Investigații Criminale a IGPR, precum și din cadrul inspectoratelor de poliție județene Argeș, Arad, Botoșani, Buzău, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiș și Vrancea.

Sursa:  www.agerpres.ro