Nu ratați noul număr Transilvania Reporter: „Capitalismul bun se naşte la sat. În Jucu”

O comună din judeţul Cluj trăieşte miracolul capitalismului bun, aşa cum îl propăvăduiesc cei mai pătimaşi evanghelişti ai dezvoltării capitaliste. La patru ani după ce închiderea Nokia lăsa pe drumuri 2000 de oameni şi părea să pună punct prosperităţii recente a locuitorilor din Jucu, situaţia acestora nu s-a înrăutăţit. Dimpotrivă, nivelul de trai în Jucu este acum mai bun decât în 2011 şi creşte an de an.

Viceprimarul din comună este un soldat credincios al crezului capitalist. Nu şi-a pierdut încrederea nici când Nokia a închis. În rezumat, filosofia lui de piaţă spune cam aşa: pleacă un om, se naşte altul, pleacă o firmă, vine alta. Anii 2011-2012 au marcat  o cădere economică şi bugetară, însă revenirea a fost rapidă. Banii noilor veniţi în locul Nokia au îmbogăţit comuna. Jucu, precum şi împrejurimile, este în boom economic şi de calitate a vieţii. Străzile sunt asfaltate, s-a introdus gazul şi canalizarea. E în construcţie un stadion de 5000 de locuri, cu minihotel, bazin şi saună. Un sătean s-a transformat în antreprenor ridicând case în care se mută oameni din oraşele judeţului şi nu numai.

Trei dintre cei mai mari exportatori din judeţul Cluj îşi desfăşoară activitatea la Jucu. Comuna înfloreşte din impozitele pe clădiri şi salarii. Majoritatea salariaţilor de la DeLonghi, Bosch şi  Ecolor sunt localnici sau vin din sate şi oraşe aflate chiar şi la 60 de kilometri  distanţă. Jucu iradiază prosperitate. Mai mult, contrazice opinia că locuitorii satelor preferă să trăiască din ajutoare sociale şi muncă la negru. Situaţia din Jucu e alta. În comuna clujeană munceşte întreaga populaţie activă. Niciun asistat social nu este înregistrat în Jucu.

ACTUALITATE. Revoltă în Satu-Mare împotriva găzduirii imigranţilor musulmani. Prefectul judeţului Satu Mare, Eugeniu Avram, a cerut miercuri unor instituţii din judeţ să facă verificări privind înfiinţarea centrului pentru persoane “tolerate” din afara spaţiului Uniunii Europene în localitatea Mădăras, după ce oamenii din localitate au ameninţat cu proteste, reclamând că nu au fost informaţi.

AFACERI PUBLICE. Verdictul experților pentru Capitala Europeană a Culturii: de ce a ajuns Cluj-Napoca pe lista scurtă? Raportul celor 12 experți care au analizat dosarele de candidatură ale celor 14 orașe din România care candidează pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 a fost făcut public marți, 26 ianuarie. Documentul prezintă analiza fiecărui dosar de candidatură și criteriile care au dus la alegerea pe lista scurtă (cazul orașelor Cluj-Napoca, Baia Mare, Timișoara și București), respectiv respingerea aplicațiilor. Astfel, în cazul Clujului, juriul a apreciat onestitatea cu care proiectul de candidatură prezintă problema comunității rome, subliniind însă faptul că proiectul are nevoie de mai multă deschidere în privința colaborării cu alte orașe europene. (Radu Hângănuţ)

DOSAR. „Ca în America”

  • Comuna fără niciun asistat social. Da, ați auzit bine! În județul Cluj există o comună în care toată lumea muncește, o comună fără niciun asistat social. Conform viceprimarului, Ioan Bucur, doar cei care nu vor, nu își găsesc de lucru, de pe o zi pe alta! Echilibrul comunei a fost puțin zbuciumat după plecarea gigantului Nokia, dar lucrurile s-au redresat rapid cu venirea altor investitori. Autoritățile locale sunt extrem de deschise când vine vorba de investitori, indiferent de domeniul acestora de activitate, pentru că au înțeles că prezența acestora crește semnificativ nivelul de trai al locuitorilor. Mai mult, dacă până nu demult, locuitorii din Jucu făceu naveta la Cluj, acum lucrurile s-au schimbat: tot mai mulți clujeni, dar nu numai, vin zilnic la Jucu pentru a munci. Mulți dintre aceștia se stabilesc aici. Se construiește mult, iar noile cartiere îi oferă așezării un aer proaspăt. (Maria Man)
  • Stadion de lux la Jucu. Comuna Jucu este una dintre cele mai bogate comune din județul Cluj, iar acest lucru nu avea cum să nu se vadă și în ceea ce privește sportul local. Primarul comunei, Dorel Pojar, este fratele fostului fotbalist al Universității Cluj, Cristian Pojar. Fan declarat al sportului rege, primarul din Jucu are planuri mari. Vrea să-și vadă echipa promovată în Liga a II-a. Și cum o promovare ar aduce și un plus de imagine localității pe care o conduce, Dorel Pojar vrea să construiască un stadion nou în comună, care să se ridice la standardele Ligii I. (Patrice Podină)
  • Clujul produce mai mult şi exportă şi mai mult. Potrivit cifrelor statistice, exporturile judeţului Cluj sunt în creştere în ultimul an, comparativ cu anul anterior. Direcţia de Statistică a judeţului Cluj arată că în primele nouă luni ale anului trecut, activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj a constat într-un volum de export în valoare de 864 milioane de euro şi a unor importuri în valoare de 1.481, 1 milioane de euro. (Marius Avram)
  • Viorel Găvrea: În maxim trei luni nu vom mai avea terenuri libere în Tetarom. Dezvoltarea Parcurilor Industriale Tetarom din judeţul Cluj a cunoscut un ritm accelerat în ultima perioadă. În acest an proiectul împlineşte 15 ani de existenţă. Pentru 2016, societatea la care acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Cluj, îşi propune o creştere de 9%. (Claudia Romitan)

CULTURĂ.Aurelian Băcan, un clarinetist „cântat” de colegii lui. La sfârșitul săptămânii trecute, Filarmonica de Stat „Transilvania” a marcat un eveniment rar întâlnit în istoria de 60 de ani a instituției și chiar singular în istoria recentă a orchestrei. Sub bagheta dirijorului Theo Wolters, muzicienii clujeni aveau să interpreteze, în primă audiţie absolută, lucrarea unui membru al orchestrei.(Cristina Beligăr)

REPORTAJ. Start joc: Clujul caută criptografi. Se caută tineri inteligenți, cu gândire neconvențională și capabili să inoveze. Nu este un anunț de angajare, ci o invitație la înscrierea în competiția „Crypthochallenge UBB 2016” pe care Facultatea de Matematică și Informatică din Cluj a lansat-o la sfârșitul săptămânii trecute tuturor pasionaților de criptografie într-un moment în care, în societatea în care trăim, necesitatea de securizare a informațiilor este stringentă, iar deficitul de specialiști din industria IT și din domeniul securității informației este tot mai mare. Înscrierile pentru concurs se fac online, pe site-ul competiției, https://crypto.cs.ubbcluj.ro/,   evenimentul desfășurându-se în cadrul activităților prilejuite de aniversarea jubileului “20 de ani de studii în limba germană la UBB”. (Cristina Beligăr)

SONDAJ. IRES: 79% din români au o părere bună despre interzicerea fumatului. Legea antifumat este constituţională, au decis miercuri judecătorii CCR în unanimitate, respingând sesizarea formulată de 33 de senatori, care au susţinut că, prin definirea spaţiului public închis, acest act normativ introduce o formă de discriminare.

RELIGIE. Ivna Rupnik – autor al logoului Anului Milostivirii. Cel ales de Bartolomeu a fost preferat și de papă. Anul 2016 este Anul Sfânt al Milostivirii în lumea catolică. El a fost astfel proclamat de către Papa Francisc prin bula intitulată „Misericordiae vultus”. Evenimentul celebrează 50 de ani de la încheierea Conciliului Vatican II. Manifestările sale au început propriu zis la 8 decembrie 2015, tocmai când se împlineau 50 de ani de la încheierea lucrărilor Conciliului (lucrări care au durat trei ani). Anul Sfânt al Milostivirii se va încheia la 20 noiembrie 2016. (Elena Gădălean)

CĂLĂTORII. Odiseea din Tanzania. Propunerea de a merge în Tanzania în vacanţă m-a luat prin surprindere. După ce am reuşit să nu leşin când mi s-a injectat vaccinul anti febra galbenă, mi s-a făcut rău când am văzut  pastilele de „Malarone” care trebuiau luate zilnic, preventiv pentru malarie. Am reuşit cu greau să mă sustrag şi să scap de vaccinarea anti hepatite, gandidu-mă că totuşi sunt doctor. Urma un program de zbor obositor: Cluj-București, București-Munchen, Munchen-Frankfurt, Frankfurt-Addis Abeba, apoi spre destinația finala, Kilimanjaro. Zborul cu uriaşul Boeing 787 – Ethiopian Air m-a încercat un  sentiment de nelinişte timp de nouă ore, cu gândul la filmele „dezastre în aer” de pe National Geographic. Degeaba am revăzut liniştitorul film „Sunetul muzicii„ în timpul zborului. (dr. Lilian Morar)

DOCUMENTAR. Cine sunt bogaţii lumii şi cum au făcut averi. Nu mai este nicio noutate pentru nimeni faptul că în lumea asta încă există oameni care mor de foame, care abia supravieţuiesc şi care nu au cunoscut niciodată minimele condiţii de confort. De asemenea, nu este o noutate nici faptul că există oameni atât de bogaţi, încât mulţi dintre noi nici nu putem cuprinde cu imaginaţia stilul lor de viaţă. Însă atunci când vedem cifre ce ilustrează aceste inegalităţi, totul devine mai şocant. (Mădălina Kadar)

SPORT. Iarna marilor reveniri în Liga . Ciprian Marica, Adrian Mutu şi nu în ultimul rând Dumitru Dragomir reprezintă indiscutabil marile „lovituri” date de cluburile din Liga 1, Steaua, ASA Târgu Mureş şi FC Voluntari. Ieşiţi cam de multă vreme pe uşa din dos a fotbalului, Marica şi Mutu au înţeles că doar acceeptând să o ia de la capăt, de jos, ar mai putea avea o şansă, şi aceea infimă, să revină în atenţia suporterilor fotbalului intern şi, implicit, a selecţionerului Anghel Iordănescu. Au înţeles că la vârsta lor, 31 de ani în caul lui Marica, respectiv 37 în cel al „Briliantului”, doar o eventuală convocare în lotul cu care România va abirda europeanul de fotbal din Franţa, le-ar mai putea aduce o ultimă satisfacţie sportivă. În cazul lui Dumitru (Mitică) Dragomir e altceva. Fostul şef de la Ligă nu a scăpat de vechile obiceiuri şi brusc i s-a făcut dor de fotbal. (Patrice Podină)


Publicitate

Postaţi un comentariu