Mărirea şi decăderea frecătorilor de (guverna)mentă

Călin Platon, fost prefect de Cluj şi fost inspector guvernamental/ Foto: ziuadecj.realitatea.net

Unii de un an. Alţii de doi, iar alţii de 3-4 ani. Toţi frecau menta cu frenezie în calitate de inspectori guvernamentali. Adică, nu făceau nimic, dar luau salarii frumoase. Frecau menta în sensul actual al expresiei, pentru că odinioară frecatul mentei chiar presupunea ceva efort, care n-a prea existat şi în cazul noilor şomeri de lux.

Echipajul 7+1 (d)rame

Sintetic, Guvernul a dispus eliberarea din funcţie a 59 de inspectori guvernamentali din cadrul Secretariatului General al Guvernului, printre care se numără şi patru clujeni, foşti prefecţi şi supbrefecţi, precum şi câţiva foşti prefecţi şi subprefecţi ai celorlalte judeţe din Regiunea de Nord-Vest.

După numărătoarea noastră, Regiunea de Nord-Vest are vreo opt şomeri de lux, 7 de la Tăriceanu, 1 de la Boc: Radu Tămăşoi-Moisil (fost subprefect al judeţului Bistriţa-Năsăud în Guvernul Tăriceanu), Radu Bud (fost prefect al judeţului Satu Mare în Guvernul Tăriceanu), Marin Niţu (subprefect al judeţului Sălaj în Guvernul Tăriceanu), Andrei Hegedus (fost subprefect al judeţului Cluj în Guvernul Tăriceanu), Zoltan Gyorke (fost subprefect al judeţului Cluj în Guvernul Tăriceanu), Cynthia Curt (fost secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi consul general al României la Barcelona în Guvernul Boc), Gheorghe Achim (fost subprefect al judeţului Maramureş în Guvernul Tăriceanu), Gavril Platon (fost prefect al judeţului Cluj în Guvernul Tăriceanu).

Pe 1 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernelor ori a ministerelor. Ea prevede desfiinţarea unor posturi vacante, dar şi faptul că toate instituţiile şi autorităţile publice pot ocupa prin concurs/ examen posturi conform principiului ”unu la unu”, respectiv la un post ocupat devenit vacant un post ocupat.

Pe 9 iulie, premierul Victor Ponta declara că aproximativ 2.800 de oameni vor pleca din aparatul administrativ în perioada următoare: ”O să plece vreo 2.800 de oameni în perioada imediat următoare, pe baza ordonanţei pe care am adoptat-o deja, cea cu desfiinţarea posturilor vacante şi cu anumite restructurări în autorităţile centrale”.

Găuri în diguri, găuri în buget

Inspectorii guvernamentali erau consideraţi funcţionari de lux şi România se mândrea cu ei în faţa UE cum că ar fi spuma administraţiei locale. Un corp de elită. Ei erau înalţi funcţionari publici, de regulă foşti prefecţi şi subprefecţi, care nu făceau mai nimic, dar care aveau salarii lunare de câte 3.000-4.500 de lei, salarii care anul trecut au totalizat 4, 1 milioane de lei. Dar, potrivit unor calcule, costul lor total cu deplasări, cazare etc se ridica anual la circa un milion de euro.

În mod normal înalţii funcţionari au fost pregătiţi să fie specialişti în administraţie, gata oricând să ocupe o funcţie de prefect, subprefect ori o altă funcţie de specialist în administraţia locală sau centrală, aşa cum e de exemplu în Franţa, după care model s-a luat şi România. În realitate, fiecare putere a venit cu ”specialiştii ei”, iar cei puşi în funcţie de fosta putere erau schimbaţi şi avansaţi în schemă, devenind inspectori guvernamentali care tăiau frunze la câini. Că e aşa o arată chiar preşedintele Colegiului Înalţilor Funcţionari Publici, Ion Ghica, inspector guvernamental, care declara, potrivit gândul.ro, că el are grijă de punctele negre din şosele şi de găurile rozătoarelor: ”Eu am atribuţii pe Ministerul Transporturilor, mai mult pe partea de propuneri legislative. Spre exemplu, fac propuneri pentru reducerea numărului de accidente cu până la 50% până în 2020. Facem un inventar al punctelor negre de pe şosele. Mai inspectez şi obiectivele de protecţie împotriva dezastrelor. Adică inspectez digurile. Sunt unele diguri cu probleme. Sunt multe diguri perforate de rozătoare. Inspectez digurile găurite de rozătoare şi apoi raportez Guvernului ce am găsit”.

Am încercat să aflăm şi de la ai noştri ce făceau, dar n-am avut noroc. Într-o primă fază Călin Platon, fost prefect de Cluj şi fost inspector guvernamental s-a scuzat că e la o primărie, într-o întâlnire, iar la ora ulterioară pe care a indicat-o să revenim cu telefonul, n-a mai răspuns. Era probabil ocupat cu menta.

Erau în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi dacă punctual îşi desfăşurau activitatea la nivelul judeţelor erau însărcinaţi pe diferite zone pe care le considerau necesar cei de la SGG. În mod concret, spre exemplu aveau răspunderi pe situaţii de urgenţă, pe domeniul infrastructurii, făceau rapoarte, le înaintau Guvernului… Noi ca instituţie nu le evaluam activitatea zilnică.

Ei primeau anumite însărcinări şi poate că activitatea lor trebuia gestionată într-o altă manieră.

E practic o anvelopă de rotire a înalţilor funcţionari publici, pe modelul francez. În Franţa, spre exemplu, există aceeaşi abordate. Practic, la momentul în care s-a făcut acest corp al înalţilor funcţionar publici s-a făcut pe legislaţia franceză. În Franţa e un corp mai mare şi la ei se aplică principiul mobilităţii o dată la patru ani, ciclic. În momentul în care s-a decis integrarea României în UE, atunci cei de la UE au ridicat steguleţul de pe administraţie creând această structură de înalţi funcţionari publici.

Cred că se puteau găsi alte metode ca oamenii aceştia chiar să fie eficienţi, să primească de lucru şi să-şi desfăşoare activitatea la un anumit nivel. În condiţiile date nu cred că îşi justificau activitatea. Adică, trimiteai un raport o dată pe lună, încasai un salariu şi atâta tot. Nu e chiar ok.

– Mircea Jorj, vicepreședintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici

Cum se freca menta profesionist
Expresia ”frecat menta” are sensul de lene şi comoditate, nemuncă, de a trage chiulul, dar la origine se pare că ea desemna la propriu o asemenea activitate. Se zice că în Grecia antică masa pe care se mânca era frecată cu mentă, pentru a răspândi un miros plăcut şi proaspăt. Obiceiul frecatului mesei ar fi fost adus de greci, în sec XVII-XIX, şi în zona Bucureşti-Tulcea. Românii ar fi adoptat obiceiul, doar că între slugile din casă care frecau mesele cu mentă şi cei care făceau munci mai grele au apărut dispute. Aşa s-a ajuns ca de la o muncă mai uşoară în comparaţie cu munci care presupuneau un efort fizic mai mare, expresia să desemneze până la urmă lenea în forma ei cea mai pură.

1 Comentariu

  1. Asociatia Inspectorilor Guvernamentali spune:

    Pentru documentarea domnului Septimiu Avram:

    1.Salariile funcționarilor publici din România precum și atribuțiile acestora, sunt cele stabilite prin legi adoptate de Parlamentul României sau acte normative adoptate de Guvernul României. Salariile inspectorilor guvernamentali sunt stabilite prin legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar atribuțiile acestora se stabilesc individual prin decizie a primului-ministru, la propunerea secretarului general al Guvernului sau a ministrilor, potrivit art. 12 alin. (3) din HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici.
    2.Supremația legii se explică prin funcțiile sale în exprimarea și realizarea voinței poporului ca voință general obligatorie.

Postaţi un comentariu