Doar 2% dintre clujenii cu deficiențe de vedere au loc de muncă. Nevăzătorii doresc să fie văzuți

Căutarea și identificarea unui drum în viață este o prioritate pentru mulți dintre noi, precum găsirea unui loc de muncă, întemeierea unei familii și relaționarea cu prietenii. Însă persoanele cu handicap parcurg acest drum mai greu, întâmpinând mai multe obstacole. Să fii o persoană cu handicap în zilele noastre nu mai este un subiect tabu. Din diverse motive, genetice sau de natură fizică (accidente, boli), unii oameni ajung să aibă anumite deficiențe. Aceste persoane au în permanență nevoie de cineva să le fie alături și să comunice. Dacă un simplu om întâmpină o mulțime de greutăți până ce găsește un loc de muncă, v-ați pus vreodată întrebarea cât e dificil pentru o persoană nevăzătoare să se angajeze?

În România persoanele cu dizabilități senzoriale se află printre cele mai discriminate categorii sociale. Aceste dizabilități duc deseori la prejudecăți, stigmatizare și discriminare. Tocmai din aceste motive, să fii o persoană cu handicap în România este dificil. La nivel național, conform ultimelor statistici, 29.184 de persoane cu dizabilități erau angajate din numărul de 622.892 de persoane înregistrate. La nivelul județului Cluj, doar 2% dintre cei cu deficiențe de vedere au un loc de muncă.

Vise și aspirații

Asociația Nevăzătorilor din România, filiala Județeană Cluj, condusă de președintele Ion Podosu, este alături de persoanele cu deficit de vedere din județ. Asociația a fost înființată 1955 și a organizat de-a lungul timpului activități de natură socială, culturală sau educativă cu scopul de socializare. Asociația realizează două festivale naționale anuale de muzică: Festivalul de muzică uşoară, folk şi muzică instrumentală și Festivalul de folclor. Acestea au scopul de afirmare pe plan național a persoanelor cu deficient de vedere.

Asociația ANR cuprinde 2.100 de nevăzători, dintre care doar 48 au loc de muncă. Principalele domenii în care aceștia pot activa sunt balneofizioterapie, tehnica masajului, kinetoterapia sau domeniul profesoral.

Ion Podosu, președintele asociației ANR conștientizează piedicile și barierele pe care le întâlnesc oamenii nevăzători: „Este foarte dificil să îți găsești un loc de muncă, atât pentru cei valizi cât și pentru cei cu deficiențe senzoriale. Din păcate, la noi în țară, încă mai există anuminte reticențe și prejudecăți. Angajatorii nu își dau seama ce posibilități are o persoană cu deficit de vedere. Până în anii 1990 existau ateliere numite cooperative ale invalizilor unde se confecționau anumite obiecte. Lucrau cutii de carton, coșuri, perii și mături. O persoană are aceste abilități manuale”, spune aceasta.

În cadrul asociației se găsesc și persoane mai norocoase, care au ocupat un job de programator PC sau call centre. Însă, aceste posturi sunt limitate. Pentru a crește numărul de locuri disponibile pentru persoanele nevăzătoare ar trebui realizate adaptări la locul de muncă (echipamente speciale).

Preferă amenzile

Patronii sunt obligați prin lege să angajeze și persoane cu dizabilități, însă foarte puțini realizează acest lucru, preferând amenzile.

Legea 488/2006 le impune angajatorilor cu peste 50 de angajați ca 4% din numărul total să fie format din persoane cu dizabilități. Însă tot legea le permite angajatorilor alte două variante. Achiziționarea unor servicii sau produse realizate de persoanele cu handicap sau plata lunară către bugetul de stat a sumei care reprezintă 50% din salariului minim brut pe țară. Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap are dreptul să aplice amenzi cuprinse între 15.000lei și 20.000lei celor care nu respect prevederile.

Ion Podosu susține că majoritatea angajatorilor nu respectă legea în vigoare și preferă să fie sancționați. „Există o deficiență a legislației, firmele care nu angajează un procent de persoane cu handicap preferă să plătească amenda, aceasta fiind una infimă”, spune acesta.

Punți între oameni

Membru al asociației ANR Cluj, Florentin Rădulescu în vârstă de 38 de ani s-a născut cu această deficiență. Acest lucru nu l-a făcut să renunțe la pasiunea lui de a citi sau de a comunica cu oamenii, ba din contra. Este membru fondator al organizației clujene Pontes. Acest defect l-a stimulat și l-a făcut să își dorească tot mai mult de la viață. Coordonează această organizație, îi face plăcere să relaționeze cu oamenii și să îi ajute pe cei aflați în situația sa.

„Relația cu colegii de muncă este una  foarte placută. Aș putea spune că locul de muncă îmi oferă o bună ocazie de a-i ajuta pe ceilalți, iar în același timp profit de faptul că pot să îmi satisfac nevoia de socializare. Bineînțeles, sunt  focalizat pe subiectele pe care le dezbatem împreună. Treptat s-au consolidat relații destul de strânse între colegi. Suntem o echipă de aproximativ  14 persone, iar atmosfera  este precum cea pe care o întâlnești într-o familie mai mare. Mă simt bine, mă simt foarte împlinit din acest  punct de vedere”, spune Florentin.

Organizația Pontes a fost înfințată în anul 2006 de un grup de șase tineri, toți având deficiență de vedere, iar scopul lor a fost de a atenua dificultățile cu care se confruntă tinerii în viața de zi cu zi în diverse circumstanțe. Numele organizației provine din limba latină și înseamnă „punți”. Vorbind la modul simbolic, fondatorul și-a propus să ridice punți între oameni, considerând că doar împreună poți face mai mult.

Florentin a fost și el la rândul său sprijinit atât de profesori cât și de familie, iar prin intermediul acestei organizații el dorește la rândul său să îi ajute pe cei ce se află în situția sa. Acesta este motivat de faptul că intenționează să facă lucruri noi și să schimbe realități. În plus, consideră că acest loc de muncă i-a adus doar avantaje.

„Dacă nu aș avea niciun loc de muncă mi-ar fi mult mai greu să stabilesc contacte centrate pentru atingerea anumitor obiective ce vizează sprijinrea persoanele cu deficiențe de vedere”, spune acesta.

Această deficiență nu reprezintă o barieră în calea fericirii lui Florentin, iar prin programele pe care le dezvoltă în organizație, el dorește să arate acest lucru și celorlalți nevăzători.

Text: Gabriela Barariu

Citiți și: Proiectul Terra Mirabilis continuă: 55 de tineri nevăzători din toată țara vizitează centrul istoric al Clujului

Clujul închide ochii la nevoile nevăzătorilor

RoboBraille: „ochii” nevăzătorilor de la Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Asociaţia Nevăzătorilor vrea „curăţenie generală” în rândul „orbilor”

Biblioteca digitală pentru nevăzători, lansată la Cluj


Publicitate

Postaţi un comentariu