Clujenii şi lumea islamică în istorie

Foto: Dan Bodea

Clujul a trăit şi el contactul dur cu lumea islamică, dar acest lucru se întâmpla în urmă cu aproape 400 de ani, pe timp de război. Istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, trece în revistă episodul respectiv: „Contactele Clujului cu lumea islamică au fost mai intense în doua jumătate a sec al XVII-lea şi mai ales în perioada în care, după cucerirea Oradiei de către otomani, în anul 1660, graniţa Imperiului Otoman s-a apropiat foarte mult de oraşul Cluj, iar acest oraş a ajuns o localitate, o cetate de graniţă între Transilvania şi lumea islamică, de fapt între creştinătate şi lumea otomană. Au existat momente în care prezenţa otomană s-a extins până la Gilău, chiar până la Floreşti şi Clujul era un oraş expus acestor ameninţări. Este şi perioada în care zidul vestic al Cetăţii Clujului a fost dublat cu o serie de fortificaţii mai puternice care făceau faţă asalturilor din epoca respectivă”.

Dar, dincolo de război, oamenii trebuiau să îşi ducă viaţa de zi cu zi, iar în acest curs contactele dintre oamenii celor două civilizaţii erau aproape inevitabile.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

„Existau şi comercianţi, de obicei erau negustorii creştini din Imperiul Otoman, ei erau mai prezenţi în zonă, dar erau prezenţi şi numeroşi negustori musulmani şi nu existau nici un fel de probleme. Au fost şi situaţii interesante. De exemplu, dacă ne gândim la bătălia de la Floreşti, să zicem, din 1660, atunci practic armata care se apropia de Cluj încercând să preia controlul asupra lui era una creştină, în schimb otomanii erau cei care deţineau deja Clujul şi instalaseră un principe în Transilvania. E o perioadă în care se schimbă pe undeva paradigmele acestea foarte clar trasate care existau înainte, cetăţenii Clujului erau pregătiţi deja să accepte şi conducători ai Transilvaniei care erau sprijiniţi de turci şi de tătari. Iarăşi, a existat o anumită politică de toleranţă a otomanilor faţă de confesiunile reformate, asta şi ca o formă de opoziţie faţă de puterile catolice, care erau în general promotoarele cruciadelor anti-otomane. De asta, de multe ori credincioşii reformaţi, lutherani sau unitaarieni au putut activa cu mai multă uşurinţă şi în teritoriile controlate de otomani”, spune Tudor Sălăgean.

Contactele dintre Cluj şi islamism au fost şi pozitive, benefice. Unul dintre acate exemple pozitive este dat de un mare călător musulman care vizitase Clujul cam în aceeaşi perioadă, cum explică istoricul Tudor Sălăgean: „Pe de altă parte, această istorie a relaţiilor Clujului cu lumea islamică nu este una neapărat conflictuală. Să ne amintim că tot în această perioadă, deci după cucerirea Oradiei, Clujul este vizitat de un mare călător musulman, Evlia Celebi, care lasă o descriere extraordinară a oraşului, plină de multe cuvine de apreciere, vorbeşte despre strălucirea bisericilor Clujului, despre numărul mare de locuitori, despre bazaruri, cum denumea el locurile în care se făcea comerţ. El ne descrie acest oraş ca fiind unul extrem de dinamic şi de interesant”.

Urmăriți, în continuare o galerie foto realizată de Dan Bodea.

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. Rodolphus says:

    ghiulelele sunt amplasate acolo unde pot fi văzute acum, ulterior, la una din restaurările din sec XIX ale bisericii.

Postaţi un comentariu