Ce-i aşteaptă pe clujeni până în 2020

Într-o campanie electorală care mai are doar vreo două săptămâni până să se încheie, cei 10 candidaţi pentru funcţia de primar la Cluj-Napoca n-au prea reuşit să iasă din tiparele campaniilor de până acum. Diferenţa mai semnificativă a campaniei actuale faţă de altele e că n-au mai apărut proiecte fanteziste şi irealizabile. Promisiunile candidaţilor sunt, cu mici diferenţe, cam aceleaşi, uneori prea generale, alteori prea punctuale. Mai aparte în ce priveşte viziunea şi orizontul de timp pare a fi programul electoral al candidatului independent Octavian Buzoianu, care este susţinut de PSD+ALDE, UNPR, PNȚCD, PND şi PRM.

Citiți și: Proiecte cu care clujenilor le-a plăcut să fie minţiţi frumos

„Clujul creşte cu Emil Boc”

În bună măsură, cum e şi firesc, poate, pentru un primar care conduce Clujul de 12 ani, programul electoral al lui Emil Boc se axează pe continuitate. Continuarea proiectelor începute sau –poate mai bine- începerea celor neîncepute dar promise. Intuind direcţia în care –cu sau fără voia sa- se îndreaptă Clujul de o vreme încoace, Emil Boc şi-a început promisiunile electorale cu domeniile viitorului. „Locuri de muncă în domenii de viitor – Cluj Innovation City. În mandatul 2016-2020 se va realiza prima etapă a proiectului Cluj Innovation City, o platformă de cercetare şi business care va crea, pe termen mediu şi lung, peste 20.000 de locuri de muncă în domeniul tehnologiei, educaţiei, serviciilor. Cel  mai modern parc tehnologic din Europa Centrală este realizat de Primăria Cluj-Napoca în colaborare cu Clusterul IT, cu Consiliul Judeţean (prin Tetarom), cu mediul de afaceri şi cu cele şase universităţi clujene. Cluj Innovation City este o investiţie de peste 500 de milioane de euro în următorii 10 ani, finanţată în cea mai mare parte din fonduri europene”, se mândreşte, în deschiderea promisiunilor sale electorale, primarul şi candidatul Emil Boc.

Citiți și: „Bătălie” în 10 pentru Primăria Cluj-Napoca

Parcă oarecum nesigur de ceea ce reprezintă el pentru clujeni, Emil Boc şi-a făcut tandem în programul său electoral cu Alin Tişe, despre care spune că ar fi viitorul preşedinte al Consiliului Judeţean.

Punctul considerat forte cu Cluj Innovation City Cluj Innovation City este completat cu alte promisiuni, cât mai variate, care să cuprindă cam întreg spectrul de populaţie votantă. Aşadar, printre altele, e vorba de continuarea parteneriatului cu universităţle clujene, de noul cartier Borhanic, unde să fie locuinţe pentru toate buzunarele, de prioritizarea transportului în comun şi de noi autobuze, troleibuze şi tramvaie; de o mai veche promisiune privind construcţia de noi parkinguri şi amenajarea de noi locuri de parcare; de redeschiderea pentru copii a curţilor şcolilor pentru sport, inclusiv în vacanţe; de asfaltarea tuturor străzilor, trotuarelor şi parcărilor; de 90 de hectare de parcuri în următorii 10 ani, de modernizarea centrului istoric, construirea unui complex expoziţional şi centru internaţional de conferinţe, investiţii în infrastructură, pădurea Hoia să devină destinaţie pentru sport şi timp liber, precum şi amenajarea unui aquapark modern la ştrandul Sun, o promisiune făcută şi de candidatul Liviu Alexa şi pentru care cei doi îşi dispută paternitatea.

În programul lui Emil Boc ar mai fi de semnalat proiectul centurii metropolitane, pe care o consideră „prioritate naţională”. Centrura ar urma să aibă 38 de kilometri, ar urma să coste 150 de milioane de euro, din fonduri europene, şi ar lega nodul de la Gilău al autostrăzii cu nodul centurii Apahida-Vâlcele, de-a lungul Someşului prin Floreşti, până la sensul giratoriu de la Cora şi apoi, printr-un pasaj subteran în zona Bucium-Mănăştur, cu ieşire spre Calea Turzii.

Citiți și: Zece pentru Cluj. Degeaba? Clujenii nu au auzit de candidații locali

„Clujul unui milion de oameni”

Aşa se numeşte programul electoral al candidatului Octavian Buzoianu, un program care, potrivit autorului lui, ar viza Clujul următorilor 40 de ani.

„Numeroase studii plasează Cluj-Napoca și zona metropolitană aferentă ca arie cu potențial mare de dezvoltare pentru următorii 25 – 30 de ani. Conform clasificării Institutului Național Francez de Statistică și Studii Economice, suntem un centru urban de rang 1 cu o populație de 323.000 de locuitori, plus 100.000 de studenți. Acest pol urban oferă locuri de muncă și atrage profesioniști de pe plan local, dar și din teritoriile proxime. Astfel, pe viitor, ar putea oferi în regiune, eșalonat pe termen mediu și lung, servicii pentru un milion de oameni”, se spune în programul lui Octavian Buzoianu.

„Este program de guvernanţă locală gândit pe termen lung, care începe cu măsuri implementabile imediat. Prin acest proiect, municipiul Cluj-Napoca devine oraşul din România în care îţi doreşti să trăieşti şi să investeşti. Misiunea declarată a programului e de a crea din Cluj şi zona vecină a unui pol modern de stabilitate şi dezvoltare regională, dedicat locuitorilor săi”, spune şi Buzoianu, care consideră că încă de pe acum trebuie creionat modul în care va arăta Clujul peste 40 de ani. Cei 40 de ani de implementare a proiectului sunt structuraţi pe patru etape: 3-6 luni-1 an, patru ani, 20 de ani şi 40 de ani. Primele 3-6 luni sunt de informare şi de cunoaştere, perioadă în care, printre altele, ar urma să fie revizuite toate contractele de servicii ale primăriei aflate în derulare, să fie evaluat personal din primărie pentru asigurarea tuturor birourilor cu specialişti capabili şi implicaţi, precum şi crearea unui grup consultativ de experţi din societatea civilă, pe domenii de interes. În aceleaşi prime 6 luni ar urma să fie întărită prezenţa constantă în stradă a angajaţilor din toate departamentele şi serviciile primăriei, precum şi luarea unor măsuri de siguranţa cetăţeanului, prin profesionalizarea şi dotarea poliţiei locale în vederea intervenţiei prompte la solicitări.

Pe lângă direcţiile generale de acţiune, proiectul lui Octavian Buzoianu tratează şi lucruri mai concrete, unul dintre ele fiind o mare problemă a Clujului – traficul: „Propun un Cluj mai liber în trafic. Un oraș care să redea centrul pietonilor și care să ofere șoferilor centuri de ocolire: E-V, N și S. Un oraș în care să poți merge cu bicicleta la serviciu: Elaborarea unui program de modernizare a străzilor fără infrastructură din oraş; Realizarea obligatorie cu sprijin guvernamental a centurii de sud şi pregătirea centurii de nord pentru închiderea inelului de circulaţie exterior oraşului şi conectarea lui la Autostrada Transilvania; Extinderea zonei pietonale în zona istorică, în principal între cele trei catedrale  ale oraşului – ortodoxă, romano-catolică şi greco-catolică; Crearea a 1-2 inele de circulaţie concentrice cu sens unic şi lumină verde funcţională, pe infrastructura existentă, intersectate de străzi cu sens unic. Aceasta va creşte fluenţa traficului şi numărul de parcări stradale; Fluidizarea traficului în punctele critice ale orașului, prin construirea unor pasaje subterane; Impunerea aprovizionării unităţilor comerciale din zona centrală exclusiv noaptea în intervalul orar 20h00 – 05h00”.

Abordarea mai largă şi pe termen lung a Clujului l-au făcut pe Călin popescu Tăriceanu să spună că în România n-a mai întâlnit un asemenea proiect: „Am văzut programul lui Octavian Buzoianu, care articulează o viziune pe termen mediu şi lung cum puţine am văzut, în România aproape deloc. Primarii sunt în general preocupaţi de gestiunea administrativă a treburilor curente, iar primarii trebuie să dezvolte o viziune de dezvoltare a oraşului care –atenţie- ar trebui să anticipeze dezvoltarea şi nu să propună soluţii pentru problemele cu care oraşul se confruntă de 10 sau 15 ani. Cum se întâmplă peste tot în România: primarii rezolvă problemele trecutului, n-au nici o viziune de viitor. Dl Boc dovedeşte şi ca primar, aşa cum a dovedit şi ca prim ministru, că nu este un om de viziune, este un executant mărunt -dacă se găseşte şi un şef care să-i dea ordine n-ar fi nici un fel de problemă să se conformeze- şi nu face decât să meargă exact pe tiparele politice cele mai proaste pe care România le-a dobândit în cei 26 de ani de la căderea comunismului. Adică, mafia politică la Cluj are o dimensiune aparte, mafia este familia politică, dl Boc şi cu finul; finul şi cu naşul, împreună conducem oraşul”.

Alte promisiuni

Alţi doi candidaţi cu pretenţii sunt Liviu Alexa (Mişcarea Liberală) şi Horvath Anna (UDMR). Printre altele, Liviu Alexa promite 20.000 de locuri de muncă mai bine plătite, 15.000 de locuri de parcare în cartierele Clujului, 100 de ambulanţe, transport gratuit pentru toţi clujenii, un proiect de parcuri şi un zoo parc pentru copii, dar şi un skate park, parkinguri moderne, un proiect de fuziune a Floreştiului cu Cluj-Napoca, dar şi un aqua park, pentru care se află în disppută cu Emil Boc.

Horvath Anna îşi va concentra mai mult atenţia pe electoratul de etnie maghiară şi, cum se pare, nici nu-şi va face publicitate în limba română. Ea spune că pune accent în special pe tineri şi pe politicile de locuire: „Trebuie să ne întoarcem faţa mai mult spre oameni, ca instituţie, ca administraţie, ca politici; politici de locuire, de exemplu. Componenta socială trebuie completată, din punctul meu de vedere, cu politici de locuire, care oferă avantaje şi oportunităţi pentru toţi acei tineri, toate familiile tinere care constituie cea mai importantă resursă a acestui oraş, pentru medici, profesori, cercetători, artişti, toţi cei care oferă şi asigură avantajul competitiv al Clujului faţă de orice alt oraş din România”.

Articole pe aceeași temă:

Primarii-veterani ai Clujului se pregătesc de noi mandate

O campanie cu reguli noi

George Jiglău, politolog: „Nu trebuie să ne așteptăm la o campanie diferită”