Înger, îngeraşul meu, la mulţi ani!

„Îngerul ca pedagog drastic, dispus, la nevoie, să inducă dezastrul, nu intră în iconografia noastră mentală, deşi e unul din cele mai caracteristice portrete ale sale. Preferăm varianta mămoasă, infantilizantă a unei creaturi care are ca sarcină zilnică să ne scutească de necazuri. Scripturile nu promit nicăieri aşa ceva. Îngerii convertesc abisul dintre Dumnezeu şi om într-un spaţiu al comunicării. Ei dau consistenţă şi viaţă acestui spaţiu, transmiţând omului semnele lui Dumnezeu şi lui Dumnezeu rugăciunile omului” Andrei Pleşu – „Despre îngeri”.

8 noiembrie – Ziua Îngerilor

„78 la sută dintre români cred în îngeri” spune un studiu IRES dat publicităţii la 1 noiembrie 2014. La 8 noiembrie este sărbătoare mare: pomenirea Soborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şi Gavriil (şi Rafail), şi a tuturor cereştilor puteri a celor fără de trup. Este Ziua Îngerilor în limbaj mai profan, fiinţe spirituale create de Dumnezeu, şi înzestrate cu calități excepţionale, slujitori şi mesageri ai divinităţii.
Îngerii sunt însoţitorii noştri, prezenţi în cele trei mari „religii ale cărţii”: în cea mozaică, în islam ca şi în creştinism. În creştinism sunt adoptaţi deopotrivă de ortodocşi, catolici şi protestanţi. Domeniul de studiu al îngerilor se numeşte angelologie. Numărul lor este uriaş, în Sfânta Scriptură se vorbeşte despre tabere, legiuni, mulţime de oaste cerească.

Nouă cete îngereşti

Biserica Ortodoxă a făcut chiar o ierarhie cerească, iar aceasta este alcătuită din nouă cete îngereşti, grupate în trei trepte sau clase.

Prima ceată este cea a serafimilor; îngeri cu şase aripi. Datorită apropierii lor de Dumnezeu seamănă cu focul (de altfel în ebraică serafim înseamnă flăcări). Înflăcărarea lor este dată de dragostea pentru Domnul, iar rolul lor este să-i călăuzească pe ceilalţi în această dragoste. A doua ceată este cea a heruvimilor, cei cu mulţi ochi. Stau în apropierea Domnului, şi strălucesc în lumina cunoaşterii. Sunt îngerii înţelegerii depline şi ai înţelepciunii. Scaunele şi tronurile sunt cea de-a treia ceată a îngerilor, pe ei stă Domnul în chip spiritual. Prin ei se manifestă dreptatea lui Dumnezeu. Ei îi înzestrează cu puterea lor pe judecătorii pământeşti şi le ajută regilor şi conducătorilor de popoare, celor care stăpânesc peste oraşe. Domniile sunt cea de-a patra ceată îngerească. Au autoritate asupra îngerilor din alte cete, îndrumându-i pentru îndeplinirea poruncilor lui Dumnezeu. Au în grijă administrarea întregului univers. Sunt cei care slujesc binele tuturor, precum şi nevoile generale. Puterile – cea de-a cincea ceată îngerească – au putere asupra celui rău, limitând puterea demonilor. Puterile îi întăresc pe asceţi în lupta cu păcatele şi patimile, în a-l birui pe cel rău. Stăpânirile sunt a şasea ceată îngerească. Sunt cei mai liberi dintre îngeri, sunt cei care aduc bunăvoinţă şi bucurie, dar şi prudenţa şi înţelepciunea. Sunt cei care îi învaţă pe oameni să-şi educe voinţa.

song-of-the-angels-1881

 

Cea de-a şaptea ceată îngereasă este cea a începătoriilor. Sunt cei care îndeplinesc repede voinţa Domnului. Fac cele mai mari minuni şi sunt cei care trimit harul facerii de minuni sfinţilor. Celor vrednici, prin începătorii, li se dă vindecarea de boli sau străvederea viitorului. Îi ajută pe cei în nevoinţă şi ajută la purtarea poverilor. Sunt cei care încurajează în suferinţă, care aduc curaj, cuget tare şi smerenie. Arhanghelii, a opta ceată îngerească, sunt marii purtători de veşti bune. Slujirea lor constă în descoperirile făcute profeţilor, în cunoaşterea şi înţelegerea voii lui Dumnezeu. Îi întăresc pe oameni în credinţă, le dau înţelegere şi apropiere de cele cereşti. Îngerii din cea de-a noua categorie sunt Puterile Paradisului fără de trup. Astfel, rolul îngerilor este să fie însoţitori permanenţi ai oamenilor, să lase să se întrevadă viitorul, să întărească pe cei credincioşi în încercări, să fie grabnic ajutători şi vindecători, să se implice real în luptele din cer şi de pe pământ şi să-i pedepsească pe cei ce greşesc, se smintesc, nu iubesc, nu cred şi nu speră.

Îngerii iudaici

Îngerii sunt denumiţi în tradiţia iudaică prin cuvântul mala`akh, care însemnează mesager. El este folosit şi pentru a denumi o ocupaţie umană, cea de soli. Îngerii sunt împărţiţi în angelologia iudaică în îngeri ai păcii şi îngeri răi. Există de asemenea îngeri ai vieţii şi îngeri ai morţii. Sunt îngeri care au rol foarte important în pedepsirea îngerilor căzuţi, locul lor fiind în fiecare din cele patru laturi ale tronului lui Dumnezeu. Un alt grup aparte de îngeri este cel al celor şaptezeci de prinţi ai oamenilor, al căror număr este socotit după numărul seminţiilor care umplu pământul. Sunt cei cu care Dumnezeu a coborât pe pământ însoţit de şaptezeci de îngeri, pentru a învăţa neamurile de pe pământ fiecare limba lui. Mai târziu, arhanghelul Mihail a cerut fiecărui popor să-şi aleagă câte un patron, iar popoarele şi-au ales ca patroni pe îngerii care i-au învăţat propria limbă. O singură excepţie a fost la aceste popoare, anume Israel, care a ales ca patron pe Dumnezeu. O altă categorie de îngeri pomenită în teologia iudaică este aceea a îngerilor gardieni sau păzitori. La început titlul acesta era specific pentru toţi îngerii însemnând „ cel care nu doarme niciodată”, dată fiind menirea lor de a păzi în apropierea lui Dumnezeu. Mai târziu acest nume trece la îngerii a căror funcţiune era de a fi păzitori şi martori ale faptelor oamenilor. La sfârşitul veacurilor, cei drepţi vor fi ridicaţi deasupra îngerilor şi ca îngerii vor învăţa misterele cerurilor de la oamenii drepţi. Când îngerii îşi îndeplinesc slujirea lor pe pământ apar cu formă umană. Îngerii în cer cântă pururea slavă lui Dumnezeu, crede mistica iudaică târzie. Îngerii conduşi de arhangheli sunt grupaţi în patru cete în faţa tronului ceresc. În fiecare fiinţă umană locuiesc, conform misticii iudaice, doi îngeri, unul bun şi unul rău. Fiecare pas al omului este însoţit de spirite rele şi spirite bune. Şi după moarte, îngerii sunt aceia care însoţesc sufletele celor adormiţi. O altă categorie de îngeri sunt aşa numiţii „îngeri căzuţi”, frecvent menţionaţi în literatura iudaică post-biblică.

michaeldefeatingsatan

Îngerul în islam

În Coran se spune că îngerii sunt „trimişii cu două, trei, sau patru aripi” (sura XXXV, versetul 1). Referinţa aproape exactă la numărul aripilor este pusă în legătură cu numărul rugăciunilor pe care credinciosul trebuie să le efectueze zilnic. În timpul rugăciunii, omul se ridică la o eminenţă spirituală, iar îngerii îl ajută să zboare către Dumnezeu pe aripile sale, aşa că ei sunt cei care stau lângă oameni în timpul rugăciunii. Descrierea lor, tot ca trimişi, are legătură cu funcţia lor spirituală de purtători ai mesajelor divine. În general, îngerii sunt reprezentaţi cu aripi, însă în religia islamică, nu este corect să se asocieze aripile obişnuite cu aceste entităţi. Aripa este un simbol al puterii, iar în limba arabă are o varietate de sensuri, de la aripa păsărilor, latură, până la protecţie. În Coran cuvântul aripă este folosit cu sens metaforic: „Aripa ta coboar-o asupra credincioşilor”, însemnând „Ai grijă de ei, ocroteşte-i”. Însă fiinţele imateriale precum îngerii, din moment ce sunt create din lumină, nu pot avea aripi materiale, aşadar acestea reprezintă doar un simbol. În niciun caz nu se poate spune că au înfăţişare feminină, şi nici nume feminine, întrucât întreprind acţiuni specifice naturii masculine. Îngerii islamului nu sunt înzestrați cu puteri de discriminare, cum sunt cele date oamenilor, funcţia lor este să se supună şi nu pot să nu asculte voinţa divină.

 

paradise-lost-9

Cărţile despre îngeri sunt numeroase. De referinţă sunt volumele semnate Pseudo Dionisie Areopagitul cu „Despre ierarhia cerească”, Sfinţii Îngeri a Maicii Alexandra (Principesa Ileana a României) în traducerea lui Irineu Pop-Bistriţeanul, actual arhiepiscop al Albei Iulia, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului. În anul 2010, Andrei Pleşu publica la Editura Humanitas volumul „Despre îngeri”, temele formulate în domeniu de Andrei Pleşu au fost următoarele: „Farmecul lumilor intermediare”, „Îngerii deasupra omului, omul deasupra îngerilor” , „Nicăieri, peste tot, înăuntru, în afară”, „Călugări, aripi, păsări”, „Elemente pentru o teorie a proximităţii

 


Publicitate

Postaţi un comentariu