Masochism, sau inconștiență? Cine preia pe „U”?

Falimentul clubului de fotbal Universitatea Cluj ar fi trebuit să se pronunțe la jumătatea săptămânii trecute, la Tribunalul Comercial din Botoșani însă, magistrații s-au lăsat încă o dată duși de nas de administratorul judiciar Marieta Anastasescu. Concret, Anastasescu a cerut și a obținut o nouă amânare a declanșării procedurii de faliment motivând că gruparea clujeană ar fi în negocieri avansate cu un grup de investitori italieni. Până aici nimic nu pare ieşit din comun. Şi totuşi, Transilvania Reporter a căutat şi a găsit câteva episoade în care „colaborarea” dintre cluburi din România şi „investitorii” italieni au dus la falimentul unor grupări de tradiţie din fotbalul românesc.

Negocieri? Poate doar pe hârtie

„U” Cluj a scăpat deocamdată de faliment, decizia judecătorilor de la Tirbunalul Comercial Botoşani fiind amânată pentru data de 26 mai. Interesant este că oficialii Universităţii s-au prezentat la proces fără nicio dovadă reală că clubul are bani pentru a achita restanţele financiare. Au avut totuși asupra lor un act din care rezulta că administratorul judiciar, Marieta Anastasescu, ar negocia cu un grup de investitori care reprezintă compania Nilor Group LTD. Realitatea nu pare să confirme cele spuse de doamna Anastasescu. De fapt nu există un interes concret al vreunui posibil investitor, nici italian, nici spaniol, sau de altă cetățenie. Presupusul investitor este Lorenzo Grassini, președintele unui grup de investiții care are sediul fiscal în Anglia și sediul operativ în Elveția.

Este aproape imposibil să creadă cineva că italianul chiar îşi doreşte să preia Universitatea Cluj în condiţiile în care în urmă cu două luni acesta anunțase că este interesat să preia clubul FC Brașov, dar a renunțat la idee din cauza datoriilor pe care gruparea de sub Tâmpa le-a acumulat în ultimii ani. Grassini s-a reorientat spre Craiova, iar mai apoi spre Timişoara, dar nici oltenii, nici bănăţenii nu au văzut vreun ban. Acum acelaşi Grassini este omul despre care se crede că ar vrea să investească la ”U”. La fel de interesant este că misteriosul Grassini, așa cum reiese din rândurile de mai sus, este ”interesat” doar de cluburi din orașe cu mare tradiție în fotbalul românesc, Brașov, Craiova, Timișoara și mai nou Cluj. Adică orașe în care fotbalul mai are un dram de susținere și deci, posibilitatea de a pune mâna pe niște bani, așa cum au făcut câțiva dintre predecesorii domnului Grassini. Reale, sau nu presupusele negocieri dintre Marieta Anastasescu și Lorenzo Grassini nu prevestesc nimic bun, aşa cum se poate citi în rândurile de mai jos.

 

Au furat peste tot pe unde s-au „implicat”

Implicarea italienilor în fotbalul românesc este una doar la nivel declarativ. Ca să fim mai expliciți am ales trei episoade devenite deja celebre în fotbalul românesc. Primul italian care a venit în România să investească într-un club de fotbal a fost Claudio Zambon. Italianul a preluat pe ASFC Politehnica Timișoara în 1999. După doi ani în care a investit la club, în 2001, Zambon decide să nu mai finanțeze echipa, după o ceartă cu autoritățile locale. În 2003 Zambon revine asupra idei. Mai întâi mută echipa bănățeană în București, după care o înscrie în Divizia C. S-a luptat prin tribunale ani de zile cu Marian Iancu, proprietarul clubului Poli AEK Timișoara, pentru culori și palmares. În cele din urmă i-a vândut lui Iancu palmaresul și a dispărut din fotbal. Surpriză însă.

La începutul acestui an Claudio Zambon a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de delapidare în formă continuată cu consecințe deosebit de grave. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: inculpatul Zambon Claudio, în calitate de administrator al SC FOTBAL CLUB POLITEHNICA TIMIȘOARA S.A., în baza aceleiași rezoluții infracționale, în datele de 16.09.2004 și 27.12.2004 și-a însușit în interes personal sumele de 365.000 euro, respectiv 150.000 euro din totalul sumei de 600.000 de euro pe care echipa de fotbal italiană AC Perugia a transferat-o prin Lega Nazionale Professionisti în conturile clubului timişorean menționând că sumele reprezintă rambursarea unui împrumut, deși în realitate nu au existat contracte de creditare a societăţii de către inculpat care să justifice cele două transferuri bancare.

A urmat episodul Ceahlăul Piatra Neamţ. În acest moment clubul din Moldova se îndreaptă cu paşi siguri spre faliment după ce un alt investitor italian, Angelo Massone, a fugit cu banii din drepturile TV şi a lăsat formaţia din Piatra Neamţ cu datorii la stat de 1.843.463 lei. Același Angelo Massone a vrut inițial să ”cumpere” clubul Rapid Bucureşti. În realitate Massone este un controversat avocat și om de de afaceri italian care a mai avut în trecut o experienţă în fotbal. În iunie 2008, gruparea scoţiană Livingston a fost preluată de un grup de investitori italieni, printre care s-a numărat şi Massone, ca acţionar principal. Sub conducerea lui Massone, clubul a ajuns într-un an aproape de faliment, fiind salvat în ultimul moment de la lichidare, de un antreprenor local, Gordon McDougall. Noul preşedinte patron al lui Livingston declara, la data de 23 iulie 2013, că Angelo Massone este un hoţ şi ar trebui interzis în fotbalul scoţian. De la fuga lui Massone din România, nimeni nu mai ştie nimic de el, iar oficialii Ceahlăului se pregătesc să „îngroape” unul dintre cele mai vechi cluburi din ţara noastră. Și mai recent este scandalul în care a fost implicat clubul CS Caransebeș, preluat în toamna anului trecut de doi agenți FIFA, evident tot italieni.

Proiectul suna extrem de promiţător, iar italieni au promis aducerea ca antrenor a lui Luca Cavallo, un fost mijlocaş la Genoa, care a disputat 500 de meciuri în Serie A. În cele din urmă a fost numit Giovanni Pisano. Aceaşi italieni promiteau să legitimeze la Caransebeş mai mulţi jucători din America Latină sau din alte ţări europene, inclusiv fotbalişti împrumutaţi din Serie A, astfel încât formaţia să fie o rampă de lansare şi pentru jucătorii români. Nicio jumătate de an nu au „rezistat” italienii la Caransebeş. Nu numai că nu au adus bani la club, dar sunt bănuiţi că au fost și implicați în trucarea unor meciuri din Liga 2 ale echipei CS Caransebeş pe care s-au pariat sume fabuloase la casele de pariuri, în special în Serbia, Bulgaria şi Singapore. În cele din urmă italienii au dispărut din peisaj, dar a dispărut și fotbalul din Caransebeș.